Linkuri accesibilitate

Guvernul a aprobat Programul activităţilor de reintegrare a ţării


Râul Nistru la Vadul lui Vodă

Râul Nistru la Vadul lui Vodă

Eugen Carpov: „Suntem gata să elaborăm proiecte care să pună împreună localităţi, atât din stânga cât şi din dreapta Nistrului.”


Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi Programul activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2013. Programul conţine activităţi de dezvoltare şi modernizare tehnico-materială a instituţiilor educaţionale, de întreţinere a drumurilor, clădirilor şi apeductelor, măsuri de protecţie socială a persoanelor în etate şi cu disabilităţi, precum şi alte activităţi privind procesul de reintegrare a ţării. La elaborarea Programului au fost solicitate propuneri de la autorităţile publice locale din Zona de securitate, în vederea identificării necesităţilor de reconstrucţie a obiectivelor de menire socială şi a infrastructurii, o atenţie sporită fiind acordată instituţiilor din domeniul educaţional. Într-un interviu cu Valentina Ursu, vicepremierul pentru reintegrare în exerciţiu, Eugen Carpov, a precizat că în bugetul de stat pe anul 2013 au fost prevăzute 15 milioane de lei pentru finanţarea activităţilor de reintegrare a Republicii Moldova, iar banii vor fi alocaţi în două etape.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Este deja al treilea an, când bugetul Republicii Moldova prevede o sumă de bani alocată pentru activităţi orientate spre reintegrarea ţării. Anul trecut şi în anul 2011, în buget au existat câte 10 milioane de lei; pentru 2013, avem o sumă de 15 milioane, adică majorată cu 50%. Banii sunt orientaţi, în special, pentru proiecte care să aibă un caracter social-economic, umanitar, acordăm sprijin şcolilor, celor 8 şcoli moldoveneşti, cu predare în grafie latină. Toate şcolile au primit câte un ajutor unic, în valoare de 75.000 de lei, pe care să le folosească pentru necesităţile curente. Pe lângă aceasta, avem un şir de obiective legate de reparaţia, reconstrucţia, reutilarea unor obiective de menire socială, adică grădiniţe, şcoli, spitale, după care avem şi proiecte legate de construcţia de apeducte, construcţia de sisteme de canalizare, adică ajutor comunităţilor care sunt în zona de securitate. Un accent special, anul curent, a fost pus pe iluminarea localităţilor. Au fost selectate 14 localităţi, sunt 14 proiecte, care vor primi finanţare pentru construcţia sistemelor de iluminare stradală. Avem şi alte activităţi, cum ar fi, de exemplu, editarea a două volume de culegeri de documente care ţin de conflictul din anul 1992 şi procesul de negocieri. Vrem să facem o reconstrucţie la monumentul Capul de Pod Şerpeni, spre exemplu, şi altele.”

Europa Liberă: Prin aceasta, reuşiţi să convingeţi cetăţenii aflaţi în zona de securitate să nu-şi mai ia aşa-zisa cetăţenie a regiunii nerecunoscute?

Eugen Carpov: „Noi înţelegem foarte bine că regimul existent în zona de securitate impune anumite restricţii pentru locuitorii din zonă. Guvernul trebuie să vină în sprijinul acestor comunităţi, pentru a compensa lipsurile şi obstacolele, îngrădirile pe care le suportă populaţia din zonă. Tocmai din acest motiv există acest fond pentru acţiuni legate de reintegrare. Dar acest fond poate fi folosit nu doar pentru comunităţile din zona respectivă, controlate de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova. Noi suntem gata să elaborăm şi proiecte care să pună împreună localităţi, atât din stânga Nistrului, cât şi din dreapta Nistrului.”

Europa Liberă: Dar se pare că autorităţile de la Tiraspol deocamdată resping aceste oferte?

Eugen Carpov: „Deocamdată atitudinea partenerilor noştri de dialog din regiunea transnistreană este una care încă nu permite un asemenea grad de cooperare. Dar deschiderea există şi oricând noi putem să accesăm din fondul respectiv inclusiv surse financiare pentru asemenea proiecte.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, vă întrebam dacă vă deranjează sau vă îngrijorează faptul că un număr mare de locuitori din zona de securitate merg să obţină cetăţenia aşa-zisei „rmn”?

Eugen Carpov: „Eu nu pot vorbi despre cetăţenia aşa-zisei „rmn”, pentru că este un element nerecunoscut, care nu are o valoare pentru nimeni, nici pentru Republica Moldova, nici pentru statele din vecinătate, nici Ucraina, Rusia nu recunosc această aşa-numită cetăţenie sau aşa-numitele paşapoarte. Este un instrument pentru utilizare locală de către cei care astăzi administrează de facto regiunea, pentru a atrage cetăţenii de pe malul drept sau din localităţile controlate de autorităţile moldoveneşti de pe malul stâng, pentru a-i atrage cu diferite pârghii economice, financiare, sociale. Aici aş menţiona că, pentru obţinerea aşa-zisului paşaport transnistrean, se propune o pensie mai majorată, reducere pentru taxele la serviciile comunale, energie, căldură şi aşa mai departe. Deci sunt metode care nu cadrează cu procesul de reglementare, dar creează obstacole adiţionale.”

Europa Liberă: Locuitorii mai speră că veţi reuşi să daţi în exploatare podul de la Gura Bâcului. Există şanse astăzi ca totuşi acest pod să devină unul funcţional?

Eugen Carpov: „Podul poate fi pus în exploatare într-o perioadă foarte rapidă, calculată în câteva săptămâni. Autorităţile de la Chişinău au capacităţi tehnice şi financiare pentru a efectua lucrările de reparaţie, care sunt necesare pe acest pod şi pe drumurile adiacente, astfel ca el să devină funcţional. Spre regret, obstacolul este atitudinea celor de la Tiraspol.”

Europa Liberă: De ce se împotrivesc?

Eugen Carpov: „Pentru că văd respectivul obiect de infrastructură de transport legat de alte probleme cu caracter politic. Există un proiect de document care se discută de mai mult timp, el ţine de libertatea de circulaţie. La insistenţa celor din regiunea transnistreană, în documentul respectiv au fost incluse şi subiectul legat de podul de lângă localitatea Gura Bâcului, şi circulaţia liberă a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. S-a pus acolo şi problematica cetăţenilor ruşi sau ucraineni care sunt locuitori ai regiunii transnistrene şi care din nou trebuie să urmeze anumite proceduri, ca să îşi pună în legalitate cetăţenia respectivă pe care o au din partea altor state, precum şi circulaţia unităţilor de transport din regiunea transnistreană. Toate aceste elemente au fost puse împreună şi condiţionate unul de celălalt. În viziunea celor de la Tiraspol, dacă nu se rezolvă toate la pachet, atunci nu poate fi deschis nici podul de la Gura Bâcului, care este problema cea mai simplă de soluţionat.

Dar obstacolul de bază este că, în soluţionarea tuturor acestor probleme, pe care le-am enumerat eu, cu caracter preponderent politic, transnistrenii trebuie să înţeleagă că există câteva principii la care Republica Moldova nu va putea renunţa. În primul rând, noi trebuie să respectăm standardele internaţionale pe toate domeniile discutate. Doi: Republica Moldova, ca stat recunoscut pe arena internaţională, are angajamente cu partenerii săi din străinătate, în baza acordurilor bilaterale, multilaterale, ca parte a unor convenţii internaţionale sau ca participant în organizaţii internaţionale. Toate aceste angajamente trebuie respectate şi de către cetăţenii locuitori din stânga Nistrului sau agenţii economici, sau instituţiile care activează acolo. Doar aşa noi vom putea găsi soluţii şi pentru circulaţia autoturismelor din regiunea transnistreană, pentru funcţionarea băncilor, pentru deschiderea eventuală a aeroportului de la Tiraspol, navigaţia pe râul Nistru şi aşa mai departe. Doar cu respectarea principiilor pe care le-am enumerat. Alte soluţii astăzi nu există.”
XS
SM
MD
LG