Linkuri accesibilitate

Cum pot fi ajutate persoanele cu aceste tulburări şi cum pot fi ele integrate în societate?


În lume astăzi este ziua pentru conştientizarea autismului, o denumire generic pentru o serie de tulburări comportamentale fundamentale. Cercetările arată că răspândirea bolii este cam 6 la 1000 de persoane. Despre cum pot fi ajutate persoanele care au aceste tulburări şi cum pot fi ele integrate societăţii, mai multe din reportajul Allei Ceapai.

V-aţi gândit vreodată cum ar fi să vă uitaţi în jur, să vedeţi totul, dar să nu înţelegeţi nimic, iar obiectele şi oamenii să fie lipsite de vreun sens? Cam aşa ar putea fi descrisă cât se poate de simplu lumea unui autist. Autismul este o boală despre care în Moldova se ştie încă prea puţin. Specialiştii o definesc ca o tulburare neurologică nevindecabilă, iar factori ce o cauzează rămân un semn de întrebare. Iată povestea unei mame, feciorul căreia a fost diagnosticat cu autism, după ce părinţii au remarcat că la doi ani el nu vorbea:

„De la început nici nu aveam idee ce înseamnă autismul. M-am informat şi din literatură şi de la prietenii care sunt psihologi. Ei mi-au explicat mai multe despre această maladie. Apoi terapeuţii mi-au explicat. Un an nu am vrut să cred că copilul meu suferă de aşa ceva. Nici acum nu cred. Eu cred că el o să-şi revină. E mic. Are patru ani şi jumătate. Vizual nu se vede că ar suferi de o boală. Toţi care văd o reacţie la el mai stranie îmi zic că e un copil alintat.”

Autismul poate fi diagnosticat doar prin observaţie. Primele semne sunt întârzierea în dezvoltarea limbajului, copilul nu se joacă adecvat şi nu interacţionează cu alte persoane. Medicii de familie sunt primii care trebuie să observe aceste simptome, după care trimit pacienţii pentru investigaţii la Spitalul Clinic de Psihiatrie. De cele mai dese ori însă părinţii sunt cei care îşi dau seamă că urmaşul lor are o problemă de sănătate, îmi spune o altă mamă a unui băiat autist:

„Eu am observat problema de la doi ani. Medicul de familie mi-a spus să merg la logoped că copilul tău nu vorbeşte. După asta am mers direct la Spitalul de psihiatrie. Medicul mi-a spus că copilul este sănătos, ce vreți de la el, o să vorbească. Am revenit la acest medic peste jumătate de an şi el mi-a spus de ce am venit aşa de târziu.”

Directorul adjunct de la Spitalul Clinic de Psihiatrie, Vadim Aftene, spune că instituţia nu poate oferi un tratament terapeutic pentru autişti.

Singurul loc unde se oferă o terapie specializată, numită analiza comportamentală aplicată, este un centru privat din Chişinău. Directoarea centrului „Hippo”, Elena Vătăman, este şi specialistă în recuperarea copiilor cu autism:

„Facem intervenţie şi recuperare cu ei, activităţi de dezvoltare a anumitor abilităţi sociale, de comunicare, cognitive şi rezolvăm anumite probleme de comportament. Cu cât se pune diagnosticul mai devreme, cu atât părintele are şanse să recupereze copilul, altfel şansele descresc.”

Terapia este una costisitoare ridicându-se la câteva mii de lei pe lună. Pe când indemnizaţiile oferite de stat pentru aceste categorii nu depăşesc câteva sute de lei. Elena Vătăman spune că părinţii vin cu copiii la terapie, atât cât îi ţine buzunarul. Dar iată care sunt riscurile ignorării oricărei intervenţii:

„Copilul poate să nu vorbească toată viaţa, poate să regreseze în aşa fel ca practic să nu aibă şanse să meargă deloc la grădiniţă sau să interacţioneze adecvat cu cei din jurul lui pot fi chiar şi crize de comportament agresiv, auto-agresiv.”

Aliona Dumitraş

Aliona Dumitraş

Începând cu acest an, testul la autism este obligatoriu pentru copiii care au atins vârsta de trei ani. El este efectuat gratuit de medicul de familie. O decizie întârziată, dar binevenită consideră preşedinta asociaţiei „SOS Autism”, Aliona Dumitraş:
„Testul presupune răspunsuri la câteva întrebări. În cazul dacă răspunsul dă suspecții la semne de autism, atunci medicul de familie va face o îndreptare la medicul specialist, în cazul dat la medicul psihiatru. Deja mizăm doar pe medicii psihiatri să dea un diagnostic corect.”

Aliona Dumitraş spune că astfel s-ar putea cunoaşte şi câte persoane suferă de autism. Actualmente, în Moldova nu se ştie cu exactitate numărul lor. Ei se regăsesc în statisticile oficiale grupaţi cu cei care suferă de multe alte tulburări neurologice. Acum patru ani Ministerul Sănătăţii arăta o cifra de 108 de copii diagnosticaţi cu autism, majoritatea fiind din capitală. Aliona Dumitraş spune că doar la asociaţia pe care o conduce sunt înregistraţi 300 de copii cu autism din capitală. La nivel de raioane numărul lor ar fi mult mai mare, dar nu se regăseşte în nici o statistică, mai precizează Aliona Dumitraş.
XS
SM
MD
LG