Linkuri accesibilitate

Mihai Manole: „Relaţia cu FMI e necesară, dar trebuie să ştim ce avem de făcut şi cum mergem mai departe.”


Fostul ministru de finanţe şi reprezentant al R.Moldova la FMI, în dialog cu Valentina Ursu.

Parlamentul de la Chişinău a votat recent mărirea şi indexarea pensiilor. O măsură despre care unii economişti, inclusiv ministrul economiei, spun că nu este agreata de Fondul Monetar Internaţional şi că bugetul nu şi-o poate permite în aceste vremuri de austeritate bugetară globală. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Mihai Manole, care timp de patru ani a fost reprezentantul Moldovei la Fondul Monetar Internaţional:

Europa Liberă: Relaţia dintre Republica Moldova şi FMI, astăzi, e una care onorează statul moldovean?

Mihai Manole: „Situaţia în care ne aflăm trezeşte mai multe întrebări. Nu avem o claritate a relaţiilor la ziua de astăzi. Cert este că misiunea nu a sosit, au trecut şi termenele stabilite. Practic am intrat deja în joc, am atras sub formă de credite mai multe sume, a crescut şi datoria externă, avem o creștere considerabilă. Acum totul depinde de cum va fi soluţionată criza politică. Apoi cred că vor fi următorii paşi, pentru că avem multe comentarii, chiar şi la aceeaşi Bancă de Economii. FMI niciodată nu se implica în activitatea Băncii de Economii, v-o spun ca fost preşedinte. Ei spuneau doar atât, că statul este acelaşi acţionar ca şi restul acţionarilor şi că toţi sunt egali în faţa legii. Astăzi avem tratamente mai diferite.”

Europa Liberă: Cum se explică aceste comentarii care vin din partea FMI? FMI îi cere Republicii Moldova să rezolve problema de la Banca de Economii.

Mihai Manole

Mihai Manole

Mihai Manole: „FMI niciodată nu pune întrebarea cine trebuie să fie acţionar: statul sau persoane juridice, persoane fizice. FMI este pe poziţia că trebuie să fie legea respectată. În cazul de faţă, situaţia economico-financiară în Bancă era îngrijorătoare. De aceea şi a apărut acel comentariu. În rest, FMI nu se implică.”

Europa Liberă: Dar FMI e deranjat de faptul că ar trebui să se identifice această sumă care se evaluează la 700 de milioane de lei?

Mihai Manole: „Aici este discutabil. Dacă ne referim la impozitare, mie îmi apare o întrebare - de ce eu ca plătitor de impozite sau dvs. ca plătitoare de impozite trebuie să finanţăm nivelul slab de pregătire a celor care administrează Banca de Economii? De aceea, nu înţeleg de ce ar trebui astăzi 200 de milioane să dea statul, cu atât mai mult că nu cunoaştem poziţia acţionarilor minoritari. Aici nu este atât de simplu, cum pare, pentru că noi tindem spre Europa, unde sunt directive ale UE care protejează drepturile acţionarilor minoritari. De aceea, cred că această decizie ar fi fost mai bine să fie adoptată atunci când era o înţelegere la nivel de proprietari, mă refer la stat şi acţionarii minoritari. Atunci am fi putut spune care va fi suma şi cum va fi repartizată. Pentru mine este clar că după această tranzacţie nu poate fi schimbată ponderea în capital a acţionarilor actuali.”

Europa Liberă: Cum vă pare această sugestie care vine din partea unui deputat, a domnului Reidman, că soluţia cea mai viabilă pentru depăşirea crizei de la Banca de Economii ar fi naţionalizarea băncii?

Mihai Manole: „Nu cred că este cea mai corectă. Dacă sunt careva probleme, atacuri de tip raider sau altele, să fie soluţionate concret, dar nu-i putem pedepsi pe toţi cei care sunt acţionari prin aceea că cineva doreşte această naţionalizare a băncii.”

Europa Liberă: Soluţia dvs. care ar fi pentru Banca de Economii?

Mihai Manole: „Eu consider că statul nu este un proprietar bun şi în cazul când vrea să redreseze situaţia la Banca de Economii lasă să-şi vândă cota. În cazul când statul rămâne în continuare acţionar trebuie să fie respectate responsabilităţile celor care sunt numiţi în Consiliul de Administrare. Când vorbim de probele creditării sunt credite semnificative care nu pot trece pe lângă Consiliul Băncii şi nu trebuie să se întâmple aşa situaţii.”

Europa Liberă: FMI s-a arătat îngrijorat şi de faptul că nu au fost duse până la finalitate discuţiile referitor la majorarea pensiilor şi salariilor. De unde s-au găsit bani şi avea să accepte FMI dacă se negocia până la sfârşit acest aspect al problemei?

Mihai Manole: „Ceea ce ţine de sistemul de pensionare el a decăzut din vizorul actualei guvernări. Practic noi după inerţie mergem la 1 aprilie, facem acea indexare, dar rămânem cum am fost acum 4, 5, 6 ani. Suntem unica ţară care nu a început reformarea sistemului de pensionare.”

Europa Liberă: De unde s-au găsit bani acum ca să se majoreze pensiile şi salariile?

Mihai Manole: „Nu cunoaştem adevărul, deoarece au spus că le-au închis pe toţi în Minister şi le-au dat sarcina să găsească bani. Dar dacă surse nu au fost găsite pe parcursul mai multor ani înseamnă că este un pas populist. El nu va aduce nimic bun şi nu va fi nici de FMI susţinut.”

Europa Liberă: FMI ar putea să ceară retragerea acestei legi?

Mihai Manole: „Nu e vorba de retragere ci mai curând de alte schimbări. Dar dacă nu va fi acoperită majorarea cu sursa corespunzătoare şi nu va fi constantă pentru o perioadă mai îndelungată va fi o problemă deja. Nu trebuie să ne gândim doar la FMI. Trebuie să ne gândim la noi, la viitor, pentru că putem intra în alte probleme nedorite ce ţin de finanţare, de cheltuielile de la buget, de încasarea veniturilor la buget. Pot fi multe urmări. Dacă ai un măr şi îl împarţi la două persoane le dai câte o jumătate, dar dacă îl împarţi la trei – fiecărui îi va reveni a treia parte. Aşa e şi aici, dacă avem acel buget de stat şi nu vom fi capabili să încasăm mai multe venituri vom fi nevoiţi să împărţim ceea ce avem, ceea ce încasăm. Aici este problema. Şi atunci ori ceva nu finanţăm, ori redistribuim şi apoi depinde cum vor fi stabilite priorităţile. Sunt lucruri care ţin mai mult de formarea şi utilizarea mijloacelor bugetare.”

Europa Liberă: Ce părere credeţi că are FMI despre economia Moldovei?

Mihai Manole: „Nu este economie, noi nu avem o economie.”

Europa Liberă: Dar o relaţie bună cu FMI e necesară?

Mihai Manole: „Este necesară relaţia cu FMI, dar în primul rând e necesar să ştim totuşi unde ne aflăm, ce avem de făcut şi cum mergem mai departe.”

Europa Liberă: Dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate relaţia Republica Moldova-FMI are de suferit?

Mihai Manole: „Da, dar depinde cine va câştiga alegerile, cine va fi la guvernare.”

Europa Liberă: De ce contează cine câştigă şi cine vine la guvernare?

Mihai Manole: „Unii pur şi simplu nu vor considera primordială relaţia cu FMI, în dependenţă de program, de partid, de viziuni.”

Europa Liberă: Cel mai probabil asta va cere PCRM dacă revine la guvernare.

Mihai Manole: „Atunci când vorbim despre relaţia Republicii Moldova cu FMI, trebuie să spunem că creşterea datoriei externe se datorează mai mult relaţiilor cu FMI în baza crederilor obţinute pentru finanţarea deficitului bugetar. Alta-i care sunt rezultatele, pentru că înainte noi primeam surse nerambursabile care nu trebuia să le întoarcem, iar acum trebuie să le întoarcem plus şi o mică dobândă. Dar nu sunt alte surse de unde pot fi obţinute aceste mijloace. Dar cât poţi împrumuta, cât au încredere, dar dacă nu au încredere cei din jur e cam greu să împrumuţi.”

Europa Liberă: S-a împrumutat mult Republica Moldova?

Mihai Manole: „Avem practic dublarea datoriei externe.”

Europa Liberă: Asta trebuie să îngrijoreze?

Mihai Manole: „În afară de faptul că trebuie să rambursăm aceste mijloace, ele trebuie să fi utilizate nu pentru consum, dar trebuie să fie investite, trebuie să ofere o şansă pentru viitor de a redresa situaţia. Dacă ar fi aşa, atunci eu aş fi părtașul ideii de a împrumuta.”
XS
SM
MD
LG