Linkuri accesibilitate

Decizia CCA privind majorarea cotei de emisiuni originale şi în limba română a stârnit nemulţumirea mai multor posturi de radio şi TV.


Autoritatea de reglementări în audiovizual le-a impus, începând cu ziua de astăzi, o restricţie televiziunilor şi radiourilor – să-şi treacă în programe nu mai puţin de 30 la sută produs propriu, jumătate din care să fie în limba română. Cele mai multe din televiziunile de la Chişinău îşi completează emisia cu programe redifuzate, în special ruseşti, motiv din care spaţiul audiovizual moldovenesc este considerat extrem de poluat cu produs străin, într-o limbă străină. Criticii restricţiei spun însă că nu prin astfel de metode se promovează producţia autohtonă de programe TV şi radio, ci prin înlesniri fiscale, iar decizia va sfârşi cu un monopol şi mai sever pe piaţă şi concentrarea ei în câteva sau o singură mână. Amânunte are Liliana Barbăroşie.

Petru Condraţchi, directorul unui studiou TV şi de radio de la Briceni, este unul din numeroşii producători locali care caută acum să scape cât mai convenabil de afacerea sa mediatică.

„Păi dacă noi falimentăm, apoi ce să facem altceva? Unii colegi de-ai noştri deja au vândut. Cei de la Edineţ, cei de la Donduşeni, Floreşti… cu preţ mic. Dar decât să murim, aşa, fără nimic, măcar să vindem,” explică Petru Condraţchi.

Frecvenţele de emisie sunt singurul interes pe care îl urmăresc cumpărătorii acestor afaceri mediatice locale. În ultimii ani, CCA-ul a epuizat disponibilul de frecvenţe, iar televiziunile mari care îşi fac tot mai agresiv loc pe piaţă nu prea au de unde-şi extinde emisia. În plus, obţinerea frecvenţelor printr-un contract de cesionare absolveşte aceste televiziuni de concursul de la CCA.

Pe de altă parte, nici studiourile locale, cu 4-5 angajaţi, o piaţă de publicitate practic inexistentă, dar cu cheltuieli uriaşe, nu prea au de ales. Aşa că cu gândul la vinzare, astăzi, când CCA-ul le-a impus o cota obligatorie de 30 la sută producţie proprie, aceste televiziuni nu prea ştiu dacă să se bucure sau să se întristeze:

„50 de procente, chiar şi mai mult din grilă, eu realizez prin programele mele. Dar asta nu înseamnă că suntem în stare să producem şi în continuare cele 50 la sută. Fiindcă nu suntem în stare să ne acoperim cheltuielile. Radiodifuzorii locali nu au venit din publicitate”, mi-a spus Ana Golubenco, patroana unei televiziuni de la Rezina care se ambiţionează să-şi menţină afacerea.

13 radiodifuzori mai mari, printre ei şi ProTV Chişinău, au semnat totuşi o scrisoare de protest pe care au trimis-o la CCA, fără însă să reuşească să convingă consiliul să mai analizeze o dată decizia înainte de a o pune în aplicare. Este vorba despre posturi TV ce îşi acoperă emisia cu programe redifuzate şi cred că, cu ceea ce le mai rămâne din piaţa de publicitate, monopolizată şi extrem de concentrată, n-au cum să producă mai mult pe loc.

Pe Iurie Colesnic, unul din proaspeţii membri ai CCA care a sprijinit cota, argumentele economice ale radiodifuzorilor îl lasă rece. El vorbeşte despre această decizie ca despre una mult prea întârziată pentru proporţia la care a ajuns redifuzarea de programe străine în Republica Moldova:

„Lasă să dispară posturile care nu fac calitate. În orice business există oameni mai puternici şi mai slabi. Problema este că noi favorizăm poluarea lingvistică, asta e problema. Tot spaţiul Republicii Moldova este poluat de alte posturi şi statul acesta nu are nici o posibilitate să influenţeze conştiinţa cetăţenilor.”

De ce totuşi printre radiodifuzori există impresia că CCA-ul a acţionat cu rea-voinţa, l-am întrebat pe Ion Terguţă, directorul reprezentanţei moldovene a Companiei Teleradio „Mir”:

„Pentru că, ca şi idee, sună bine. Doar că ar trebui să privim această iniţiativă în contextul trecerii la TV digitală. Iar miza este piaţa de publicitate şi în felul acesta se urmăreşte curăţirea spaţiului mediatic pe segmentul de televiziune din Moldova. De ce? Pentru că într-un timp foarte scurt mai mulţi operatori vor fi obligaţi să investească în producţie de televiziune, fără a avea acces la piaţa de publicitate, ceea ce ar însemna că mai mulţi producători vor da faliment. Iar această înseamnă că peste 2 ani, atunci când se vor forma multiplexele pentru TV digitală, vor fi foarte puţini solicitanţi. Deci, această cotă nu este altceva decât o încercare ascunsă de a face producătorii să investească şi să falimenteze încet-încet.”

Chiril Lucinschi

Chiril Lucinschi

La nivel politic, cotei impuse de CCA i s-a opus preşedintele comisiei parlamentare pentru mass-media, Chiril Lucinschi. Din cauza afilierii politice, dar şi a afacerilor mediatice pe care le deţine, argumentele deputatului au sunat însă neconvingător. Ba chiar a fost acuzat că şi-ar promova interesele economice. L-am rugat totuşi să ne explice de ce crede rău-intenţionată decizia CCA.

„Eu nu vreau să ajungem la o situaţie când vom constata că piaţa mediatică este total monopolizată. Prin această decizie impunem radiodifuzorii din teritorii să-şi vândă business-ul. Ei deja au început acest lucru şi vor fi de acord în această situaţie să-şi vândă foarte ieftin companiile. Mai e şi factorul că în 2015 expiră practic toate licenţele la radiodifuzorii. Deci, practic, ei pot să rămână şi fără licenţe dacă nu vor vinde.”

Există însă şi probabilitatea ca cota CCA-ului să fie anulată în judecată. O contestaţie bazată pe ideea că tot ce e lege trebuie să se modifice doar prin altă lege votată în Parlament, nu printr-o reglementare simplă a CCA-ului, a ajuns într-o instanţă moldovenească. Cei care au depus-o cred că autoritatea de reglementare în audiovizual şi-a depăşit atribuţiile cu această decizie şi a mers pe această cale greşită pentru a evita o dezbatere parlamentară care ar fi scos negreşit la iveală punctele vulnerabile ale reglementării.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG