Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Moldova mai face un pas spre călătoriile fără vize în Uniunea Europeană. Cu ce impact asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol? „Neutralitatea şi suveranitatea Moldovei în vizorul Rusiei” – un nou studiu de la IDIS Viitorul. Şi… Chişinăul crede că Moscova ar putea să contribuie mai mult la soluţionarea conflictului transnistrean.

***

Europa Liberă: Aşadar, un grup de experţi ai Uniunii Europene şi-a încheiat recent misiunea de evaluare la Chişinău a modului în care Republica Moldova pune în practică Planul de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize. Într-o primă reacţie, şeful Delegaţiei Permanente a Comisiei Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, califica concluziile preliminare ale experţilor drept „pozitive”. Ce măsuri se pot întreprinde pentru ca Moldova să se poată bucura cât mai rapid de beneficiile unui regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, a insistat să afle Diana Răileanu.

Experţii moldoveni, specializaţi în probleme de politică externă, cred că Republica Moldova ar trebui să-şi îndrepte efortul spre realizarea calitativă a reformelor cerute de UE, în special cele ce ţin de securizarea segmentului transnistrean de la hotarul moldo-ucrainean.

Corneliu Ciurea

Corneliu Ciurea

Analistul politic Corneliu Ciurea, de la Institutul „Viitorul”, observă că în ultimul timp demnitarii europeni tot mai des vorbesc despre nevoia soluţionării conflictului transnistrean.

„Cred că noi trebuie să subliniem acest fapt – reapare în discuţie problema securizării frontierei de est şi eu nu ştiu dacă avem un răspuns foarte clar la aceste poate solicitări, poate idei care sunt vehiculate în ultimul timp şi sunt pronunţate de anumiţi oficiali europeni. Din punctul meu de vedere, acesta este un motiv de îngrijorare.”

Săptămâna trecută, comisarul european pentru extindere şi bună vecinătate, Štefan Füle, şi-a exprimat speranţa că o soluţie a chestiunii transnistrene va fi găsită cât mai curând, astfel încât toţi cetăţenii Republicii Moldova să poată beneficia cât mai rapid de un regim liberalizat cu UE.

Fostul negociator din partea regiunii transnistrene, în prezent expert independent, Vladimir Iastrebceak

Vladimir Iastrebceak

Vladimir Iastrebceak, susţine că dialogul între Chişinău şi Bruxelles, inclusiv privind liberalizarea regimului de vize, este urmărit cu atenţie în stânga Nistrului:

„Va fi acesta un factor pozitiv în relaţia Chişinăului cu Tiraspolul? Nu ştiu, însă pun la îndoială acest lucru, pentru că cel mai probabil liderii de la Tiraspol vor trebui să facă faţă unor cerinţe suplimentare, fapt care nu le va trezi reacţii de satisfacţie. Tot mai des auzim că un regim liberalizat de vize cu UE va face Moldova mai atractivă pentru cetăţenii din stânga Nistrului. Teoretic, acest lucru este posibil, însă practic pot apărea mai multe dificultăţi.”

La părerea expertului Asociaţiei pentru Politică Externă, Eugen Revenco, în dialogul privind securizarea frontierei de est a ţării, Republica Moldova ar trebui să insiste mai mult pe cooperarea cu Ucraina:

„Nu vreau să spun că toată răspunderea trebuie transferată pe Ucraina, dar o relaţie consolidată cu Kievul este pe măsură să compenseze mult din vulnerabilităţile de la frontieră.”

În prezent, Ucraina deţine preşedinţia rotativă a OSCE, iar la începutul acestui an, şeful diplomaţiei de la Kiev, Leonid Kojara declara că va face eforturi pentru a se avansa în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol.

***

Europa Liberă: Cât de atrăgător ar fi pentru locuitorii regiunii transnistrene un regim de vize liberalizat cu Uniunea Europeană, am încercat să aflăm, discutând, la întâmplare, cu mai mulţi locuitori din Tiraspol şi Bender.

La Tiraspol

La Tiraspol

– Ну, мне, допустим, не нужна виза, чтобы ездить в соседние государства, потому что у меня здесь работа и ближайшее будущее у меня здесь.

– Было бы неплохо. По-моему, гражданам любой страны неплохо поехать в Европу без визы. У меня просто молдавское гражданство, я не знаю, как у других, сложно ли получить визу…

– По-моему, на сегодня – не знаю, насколько в приоритете Европейский Союз для наших граждан, потому что поскольку большинство выезжают в Россию в основном и нет языковых, каких-то культурных барьеров – поэтому особенно такого желания получить молдавское гражданство ради свободного проезда в Европу, думаю, по крайней мере, у меня, не вызывает.

– Я не знаю. Я гражданка России, и дети у меня там живут уже 20 лет, поэтому, честное слово, даже по этому поводу не рассуждаю. Конечно, привлекательно. Ну, потому что у дочки недвижимость там, в Испании, появилась, поэтому въезжать/выезжать без визы…

– Скорее всего, буду думать, потому что у нас как бы был конфликт с Молдовой в 92-м году, и если у нас введется молдавское гражданство то, скорее всего, другие национальности, как и в 92-м году, будут обратно выводиться на свою территорию.

– Для человека лучше, мне кажется, без визы, потому что это проблемы – допустим, выезжаешь куда-то, это проблема, опять надо куда-то поехать, доделать, много времени уходит. А так – нет проблем.

– Ну, вообще немало приднестровцев ездят в Европу в поисках работы, на заработки, так сказать. Это одна сторона. Вторая сторона – что часть приднестровцев, несмотря на наш низкий уровень жизни, все-таки иногда позволяют себе отдохнуть, поехать на экскурсии, посмотреть европейские страны, достопримечательности и так далее. Поэтому, конечно, это безусловно. Я удивлен, почему так ставится вопрос. Все зависит от планов людей, от их дальнейших планов, где они хотят жить. Если они хотят оставаться здесь стопроцентно, то тогда, возможно, что они пойдут для того, чтобы принимать гражданство Молдовы. А если люди имеют, например, двойное гражданство в России там или на Украине – то это вопрос

– Актуальный очень вопрос на самом деле. Я думаю, что – да, если бы нас услышали, было бы очень даже неплохо.

– Конечно, нужно. Я думаю, что да, люди на заработки будут туда, наверное, ехать. Ну, как бы необходимость есть, и люди будут принимать, конечно, гражданство.

***

Europa Liberă: Pentru Rusia, nu doar integrarea Republicii Moldova în NATO ar fi o problemă, dar şi în Uniunea Europeană. Este concluzia unui studiu al Institutului „Viitorul” din Chişinău, întitulat „Neutralitatea şi suveranitatea Moldovei în vizorul Rusiei” şi care analizează o serie de mesaje lansate cu diverse ocazii de oficialii ruşi despre pretinsa incompatibilitate între integrarea europeană a Chişinăului şi statutul său de neutralitate. Liliana Barbăroşie a discutat cu autorul studiului, analistul politic de la IDIS Viitorul, Leonid Litra, acum şi expert al Institutului pentru politică mondială din Kiev.

Leonid Litra

Leonid Litra

Leonid Litra: Există o paradigmă, o teorie în rândul experţilor, mai ales moldoveni, care spune în felul următor: Rusia este împotriva NATO, dar nu are pretenţii faţă de aderarea Moldovei la UE. Or, tot mai multe declaraţii şi acţiuni care s-au văzut din partea Federaţiei Ruse asupra Moldovei demonstrează faptul că există anumite rezerve foarte serioase faţă de aderarea Republicii Moldova la UE.

Europa Liberă: Deci, atunci când Rusia zice că vrem garanţii de neutralitate permanentă, veşnică, are în vedere NATO, iar atunci când spune că Moldova trebuie să rămână suverană - are în vedere că Moldova ar trebui să rămână departe de UE?

Leonid Litra: Exact. Este cel puţin ceea ce am simţit eu din mai multe declaraţii, că Rusia se împotriveşte aderării Moldovei la UE. Şi sunt două motive. În primul rând, faptul că unele sectoare în care se schimbă regulile în urma aderării la UE, chiar parţiale, foarte importante pentru Rusia, cel energetic dacă vreţi. Intenţia autorităţilor ruse de a anula implementarea Pachetului III Energetic, bunăoară. Şi al doilea argument este că 2013 este un an foarte important pentru Republica Moldova în vederea posibilei semnări a Acordului de Asociere, dacă vom reuşi în octombrie, care include şi Zona de Liber Schimb. Or, asta va lega Moldova foarte tare şi pe o durată lungă de UE şi de regulile care sunt cumva impuse, create de UE, sau, mă rog, negociate împreună.

Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, de ce când e vorba de NATO, Rusia o spune pe şleau că nu ar accepta, iar când e vorba despre UE, una spune, şi alta trebuie să înţelegem?

Leonid Litra: Cu NATO este clar de ce. Cât despre UE, anterior Rusia nu privea UE ca organizaţie capabilă să-i creeze concurenţă, impedimente pentru interesele strategice ale Rusiei, fie energetice, fie militare, fie altele. Acum vedem că ceea ce se întâmplă în UE, de fapt, peste ani devine ceva tot mai ameninţător pentru Rusia. Or, asta înseamnă control asupra sectorului energetic, şi pachetul Energetic III, şi începerea investigaţiei privind acţiunile anti-monopol ale Gazprom-ului în spaţiul UE, crearea mai multor facilităţi sau mai multor dimensiuni de cooperare militară între ţările UE, crearea misiunilor pacificatoare – deci toate acestea indică faptul că UE nu mai este o uniune care lucrează în special la proiectul economic, dar se transformă tot mai mult o uniune politică.

Europa Liberă: Pentru că vă este acum mult mai familiară deja situaţia şi din Ucraina, care este impresia dvs., Moldova ce ar trebui să înveţe din lecţia ucraineană a raporturilor cu UE, Rusia, NATO?

Leonid Litra: Moldova nu trebuie să încerce să balanseze interesul strategic. Ucrainenii au făcut-o tot timpul până acum. Ceea ce spun ucrainenii este că: da, noi vrem să ne integrăm în UE, dar dorim să găsim o posibilitate de convieţuire gen 3+1, adică Rusia, Belarus, Kazahstan, plus Ucraina, deci o combinaţie între aceste două sisteme, care nu este posibilă în principiu. Ceea ce face Republica Moldova este clar: noi am spus că suntem pentru integrarea în UE. Şi ceea ce cred eu că nu ar trebui să se întâmple în Republica Moldova este să nu începem să balansăm şi noi. Adică, poate vedem, că UE are probleme, are criză, iar Rusia este acum pe val.

***

Europa Liberă: Despre cooperarea Moldovei cu NATO, relaţiile cu Rusia şi soluţionarea conflictului transnistrean este vorba şi în următorul interviu cu ministrul adjunct de externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, care a abordat aceste teme, zilele trecute, la Bruxelles, la cartierul general al NATO. Cu Andrei Popov a discutat colega mea Valentina Ursu:

Europa Liberă: Să pornim de la interesul pe care îl are Republica Moldova pentru a menţine bunele relaţii cu NATO.

Andrei Popov

Andrei Popov

Andrei Popov: „Este interesul naţional al Republicii Moldova să folosească toate pârghiile, tot ajutorul oferit, pentru a se reforma şi pentru a-şi aduce instituţii, standarde, principii de funcţionare a diferitelor structuri la nivelul ţărilor dezvoltate. Desigur, şi în conformitate cu Constituţia ţării, şi în conformitate cu programul de guvernare, cooperarea ţării noastre cu Alianţa Nord-Atlantică se înscrie în limitele Parteneriatului pentru Pace şi în limitele statutului nostru constituţional de neutralitate permanentă. Cu toate acestea, statutul de neutralitate în niciun caz nu trebuie văzut ca un obstacol în calea intensificării interacţiunii şi cooperării dintre Republica Moldova şi NATO.”

Europa Liberă: Care sunt progresele în implementarea Planului Individual de Acţiuni al parteneriatului Republica Moldova-NATO?

Andrei Popov: „Relaţiile dintre Moldova şi NATO au un parcurs istoric. Iată deja de 20 de ani în diferite formate cooperăm. Ne aducem aminte de vizita preşedintelui Voronin la Cartierul General NATO în 2005, şi lansarea iniţiativei cu privire la elaborarea Planului Individual de Acţiuni Republica Moldova-NATO. Acest plan a fost adoptat în 2006, iar după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană a fost a fost actualizat în 2010. Prin acest Plan Individual se propune o agendă largă de reforme în foarte multe domenii, în special, în ceea ce priveşte reformarea şi modernizarea sectorului de securitate şi apărare a ţării care, de fapt, vine mână în mână cu reformele din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, domenii cheie pentru a susţine parcursul european al Republicii Moldova. NATO oferă expertiza şi experienţa sa, consultanţă cum să avansăm mai bine reformele lansate de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pe de o parte, hotarul Alianţei Nord-Atlantice e aici, la Prut. Pe cât de mult ar fi interesată Alianţa Nord-Atlantică de securitatea de dincoace de Prut, din moment ce există şi acest conflict îngheţat, conflictul transnistrean?

Andrei Popov: „NATO, precum şi Uniunea Europeană sunt vital interesate în asigurarea unui climat de stabilitate şi previzibilitate la frontierele sale. De aici evident se face un inventar al riscurilor şi al surselor de ameninţare, al vulnerabilităţilor existente şi problematica transnistreană. Conflictul transnistrean nesoluţionat şi o componentă importantă militară ce ţine de prezenţa forţelor armate ruseşti, în 2 elemente, atât în ceea ce priveşte pacificatorii care reprezintă un capitol aparte, dar, în special, stocurile de muniţii de la Colbasna, reprezintă evident o sursă de preocupare, căci reprezintă o ameninţare la adresa securităţii. Şi atâta timp cât aceste probleme nu sunt soluţionate, există anumite riscuri.

Andrei Popov

Andrei Popov

Or, deşi NATO nu participă nici la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, nici nu este un actor – spre deosebire de OSCE sau de Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina, Statele Unite – NATO nu este un actor prezent la negocieri, dar NATO nu poate să închidă ochii şi să devină dezinteresat. Evident, NATO este interesat ce se întâmplă aici, care sunt evoluţiile, care sunt perspectivele şi cu ce NATO şi statele membre NATO ne pot ajuta. Şi anume în acest context se înscrie şi iniţiativa Alianţei Nord-Atlantice de a organiza, în conformitate cu prevederile Planului General de Acţiuni Moldova-NATO, consultări regulate dintre Moldova şi NATO, pe domenii cheie de interes comun ce ţin de securitate.

Evident, problematica transnistreană este un asemenea domeniu. Anul trecut a fost prima şedinţă şi anul acesta, acum câteva zile, a fost cea de a doua şedinţă, prilej cu care am avut posibilitatea să interacţionez de o manieră foarte francă, deschisă, punctuală şi detaliată cu reprezentanţii celor 28 de state membre cu privire la preponderent problematica transnistreană, dar şi la alte aspecte ce ţin de Republica Moldova, de integrarea europeană, situaţia politică internă. Au fost foarte multe întrebări ce ţin de dinamica negocierilor, avansarea măsurilor de încredere, rolul factorilor interni şi externi, militarizarea acestei regiuni şi, în ultima perioadă, într-adevăr constatăm anumite tendinţe de militarizare excesivă şi absolut nejustificată a regiunii. Deci este un format eficient, corect, pe care noi îl valorificăm, fiindcă suntem interesaţi ca toţi cei care vor să ne ajute să fie bine informaţi şi ca deciziile lor să fie luate în baza unor informaţii credibile, din prima sursă.”

Europa Liberă: Domnule Popov, întâmplător sau nu, dar Dmitri Rogozin, cel care a fot reprezentantul Federaţiei Ruse la NATO, a ajuns să fie reprezentantul Kremlinului pentru Transnistria. E o coincidenţă fericită, nefericită, pentru soluţionarea diferendului transnistrean?

Andrei Popov: „Eu sper că este o coincidenţă fericită, dar e prea devreme să judeci. Domnul Rogozin, înainte de a deveni viceprim-ministru în guvernul de la Moscova, înainte de a fi ambasador, reprezentant permanent al Federaţiei Ruse pe lângă NATO şi anterior negociator în problematica tranzitului în zona Kaliningrad, a acumulat o bogată experienţă politică, una specifică. A condus mulţi ani de zile un partid care se autodefineşte ca un partid naţionalist, care promovează apărarea intereselor nu doar ale Federaţiei Ruse, dar şi ale ruşilor din diferite colţuri ale lumii. Probabil, credibilitatea şi reputaţia acestui politician, în acest segment politic, îl face foarte sigur şi decomplexat în promovarea intereselor reale ale Federaţiei Ruse, cele consfinţite în documentele de căpătâi, de care se ghidează politica externă a Rusiei.

Dmitri Rogozin

Dmitri Rogozin

Bunăoară, recent adoptată, concepţia politicii externe sau decretul preşedintelui Rusiei din mai 2012 care vorbesc foarte tranşant şi clar despre necesitatea participării active a Federaţiei Ruse, în eforturile de identificare a unei soluţii durabile a conflictului transnistrean, în baza respectării integrităţii teritoriale, suveranităţii Republicii Moldova, cu identificarea unui statut special pentru regiunea transnistreană şi păstrarea caracterului de neutralitate a ţării noastre. Sunt principii în deplină consonanţă şi cu interesele noastre, dar este foarte important ca declaraţiile să fie susţinute şi de fapte. Or aici, la acest capitol, cred că dacă este vreun politician din prima linie din Federaţie Rusă, care s-ar simţi sigur în faţa eventualelor acuzaţii sau suspiciuni, cum ar fi, vezi Doamne, se cedează interesele Rusiei, se fac compromisuri în favoarea Moldovei, prin soluţionarea acestui conflict, cred că domnul Rogozin prin experienţa şi reputaţia acumulată în perioada cât a fost deputat, lider de partid, cred că el s-a imunizat într-un fel şi poate contribui activ şi eficient la utilizarea întregului instrumentariu de pârghii şi canale de influenţă construit de Federaţia Rusă, în diferite domenii asupra regiunii transnistrene, în ultimele două decenii, în primul rând, cel economic, umanitar, politic, consular, dar şi militar, să utilizeze aceste pârghii în promovarea intereselor şi obiectivului declarat în Federaţia Rusă şi anume rezolvarea conflictului transnistrean, prin identificarea unui statut special al regiunii transnistrene, cu păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Andrei Popov, relaţia Rusiei cu Alianţa Nord-Atlantică este net superioară relaţiei pe care o are Chişinăul cu NATO. Pe de altă parte, totuşi autorităţile ruse îi sugerează Moldovei că această apropiere de NATO nu ar trebui să fie una vizibilă.

Andrei Popov: „Am avut mai multe discuţii cu partenerii ruşi la capitolul NATO. De fiecare dată reiterez ataşamentul nostru faţă de statutul de neutralitate şi subliniez că este un statut asumat de Republica Moldova, prin Constituţia din 1994 şi confirmat ulterior, în mai multe documente şi nicidecum nu este un statut impus. Şi eu o spun foarte franc şi deschis partenerilor ruşi.”

Europa Liberă: Dar ei cer şi garanţii pentru această neutralitate.

Dmitri Rogozin şi colonelul Anatoli Zverev, comandatul trupelor ruse de pacificare în regiunea transnistreană, Bender, 16 aprilie 2012

Dmitri Rogozin şi colonelul Anatoli Zverev, comandatul trupelor ruse de pacificare în regiunea transnistreană, Bender, 16 aprilie 2012

Andrei Popov: „Una din principalele garanţii ale acestei neutralităţi ar fi retragerea completă a forţelor armate ruseşti din regiunea transnistreană care se află acolo. Mă refer la componenta lor din prezenţa muniţiilor de la Colbasna care se află acolo: unu, în contradicţie cu statutul constituţional de neutralitate a Republicii Moldova, în contradicţie cu angajamentele internaţionale ale Federaţiei Ruse şi în contradicţie cu un principiu fundamental al dreptului internaţional şi anume acordul statului-gazdă asupra prezenţei militare a unui stat, pe teritoriul celuilalt stat. Dar vreau să vă spun că şi noi la Chişinău trebuie să ne dezinhibăm şi să înţelegem că să nu pronunţăm aşa, cu jumătate de voce cuvântul ,,neutralitate”. Sunt ţări cu un statut de neutralitate sau de non-aliniere consacrat în Europa.”

Europa Liberă: Bine, dar chiar Federaţia Rusă este cea care nu respectă acest principiu al neutralităţii consfinţit în Constituţia Republicii Moldova, din moment ce are staţionată armata pe teritoriul din stânga Nistrului, Moldovei.

Andrei Popov:,,Eu de mai multe ori am spus că permiteţi-mi în discursul public să nu spun totul ce discutăm noi cu partenerii noştri în privat. Aceasta ne oferă mai multă credibilitate şi te simţi mai confortabil şi mai sigur pe poziţie, atâta timp cât sunt nişte lucruri pe care nu le poţi spune în public, cât de tentat ai fi să le spui. Dar le spui în privat. De altfel, vreau să menţionez că, cu prilejul vizitei la NATO, am solicitat o întâlnire şi cu fostul viceministru de externe, partenerul meu de dialog, Alexandr Gruşko, care de câteva luni este şeful reprezentanţei Rusiei pe lângă NATO. Şi imediat după ce am avut o discuţie, timp de două ore la NATO, pe subiectul transnistrean, şi ne-am reiterat multe din tezele pe care le-am discutat cu partenerii din NATO şi cred că este o confirmare a seriozităţii şi maturităţii cursului de politică externă, promovat de Chişinău, în ultimii ani de zile.

Nu există decalaj în mesaj şi divorţ între ceea ce spunem noi la Moscova şi la Bruxelles, la Washington şi la Kiev. Suntem consecvenţi şi consistenţi şi cred că este important să fim previzibili. Şi cu prilejul acestei întrevederi, vreau doar să vă spun că pe lângă nedumeriri, ne-am exprimat, de fapt, nu a fost acest cuvânt folosit, îngrijorarea cu privire la ultimele tendinţe şi am reiterat apelul către partenerii Ruşi, pentru o abordare serioasă, constructivă şi eficientă, şi utilizarea pârghiilor pe care Federaţia Rusă, indiscutabil, le are şi, în opinia noastră, în ultima perioadă şi le-a consolidat asupra influenţării proceselor şi politicii din regiunea transnistreană, în vederea promovării unei soluţii, de fapt.

De exemplu, bunăoară, eu m-aş aştepta acum la o reacţie fermă din partea diplomaţilor ruşi, conducerii ruse, cu privire la declaraţiile recente a liderului la Tiraspol, domnul Şevciuk, în ceea ce priveşte patria reală a acestei regiuni şi locuitorilor acestei regiuni ruse, şi faptul că, în conformitate cu aşa-zisul referendum organizat în regiune, în septembrie 2006, obiectivul fundamental al dezvoltării acestei regiuni este integrarea în Federaţia Rusă. Or vreau să văd o consistenţă şi o consecvenţă din partea unui mediator, care trebuie să se delimiteze de aceste declaraţii, să le dezavueze, căci altminteri tăcerea ar putea crea senzaţia că o asemenea politică, un asemenea curs politic, în total dezacord cu principiul declarat de către Federaţia Rusă, confirmat de către preşedintele Putin, ar fi într-un fel, susţinut sau, cel puţin, încurajat.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, ministrul adjunct de externe al Republicii Moldova, Andrei Popov, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG