Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Evgheni Şevciuk şi-a rostit al doilea discurs anual către locuitorii Transnistriei şi spune că de când a preluat puterea, a reuşit să stabilizeze economia regiunii. Ce s-a schimbat în ultimul an şi în ce direcţie? Discutăm cu experţi şi locuitori din Tiraspol. După un an şi jumătate de negocieri, Chişinăul şi Tiraspolul reuşesc să convină asupra unui model neutru de plăcuţe de înmatriculare auto pentru transportatorii transnistreni, dar mai discută încă despre autoritatea care le va înregistra.

***

Europa Liberă: Aşadar, Evgheni Şevciuk şi-a rostit al doilea discurs anual de când a preluat conducerea regiunii. Vorbind la „Palatul Republicii” din Tiraspol, el le-a spus locuitorilor din stânga Nistrului că deficitul bugetar imens al regiunii s-ar datora poverii economice grele moştenite de el de la fostul regim al lui Igor Smirnov. Șevciuk a mai spus, între altele, că a fost nevoit să mărească din acest an cu 70 la sută tariful pentru gaze plătit de agenții economici şi a repetat că nu va renunța la această măsură, chiar dacă a afectat grav întreprinderile gigant din stânga Nistrului. Despre starea economiei şi rezultatele administraţiei lui Şevciuk am stat de vorbă cu economistul din Tiraspol, Serghei Melnicenko. În opinia expertului, moştenirea grea la care s-a referit Şevciuk s-ar datora mai puţin predecesorului său, Smirnov, şi mai curând recesiunii economice globale, începute în 2008 şi care a lovit din plin regiunea dependentă de exporturi. În timp ce Evgheni Şevciuk spune că a reuşit să scoată economia la liman, expertul din Tiraspol Serghei Melnicenko nu vede nici un rezultat palpabil al noii administraţii.

Serghei Melnicenko: „Încercările noului guvern de a îmbunătăţi situaţia mediului de afaceri nu s-au soldat cu rezultate pozitive. Singurul lucru memorabil care s-a produs în ultimul an este memorandumul din vara trecută încheiat de guvern cu Uzina Metalurgică de la Râbniţa pentru amânarea plăţilor fiscale. Practic, este singurul exemplu de colaborare între administraţie şi business. Mai departe, lucrurile au mers din ce în ce mai prost. Din cauza neînţelegerilor dintre guvern şi administraţia prezidenţială pe de altă parte şi Sovietul suprem, pe de alta, bugetul regiunii pentru anul 2013 nu a fost aprobat. Cheltuielile sunt gestionate prin decizia guvernului.”

Economistul Serghei Melnicenko spune că o altă decizie a administraţiei lui Şevciuk cu un impact extrem de negativ asupra regiunii transnistrene a fost decizia guvernului din Tiraspol de a majora, de la începutul anului, cu aproape 70 la sută, tariful la gaze naturale pentru întreprinderile private. O decizie care, în opinia expertului, contravine constituţiei nerecunoscutei republici ce proclamă egalitatea tuturor formelor de proprietate, o decizie care ar fi dus la sistarea activităţii unor mari întreprinderi din Transnistria.

Centrala electrica de la Cuciurgan

Centrala electrica de la Cuciurgan

Serghei Melnicenko: „Centrala electrică de la Cuciurgan a fost nevoită să renunţe la gaze naturale şi să treacă la combustibil solid. Uzina Metalurgică deja staţiona, iar Fabrica de Ciment din Râbniţa şi-a sistat activitatea din cauza majorării tarifelor la gaze. Din cauza asta, pe contul special pe care se adună plăţile pentru consumul gazelor, şi din care administraţia achită apoi pensiile şi salariile, au început să vină tot mai puţini bani. De aceea, se poate spune că o reuşită a administraţiei ar fi creşterea încasărilor din taxe şi impozite cu 18 procente mai mult decât se preconiza anul trecut. Au fost optimizate şi anumite cheltuieli şi reduse cu 10 la sută. Datorită impozitării sporite şi a reducerii unor cheltuieli administraţia reuşeşte deocamdată să-şi onoreze angajamentele sociale şi să plătească pensii şi salarii.”

Serghei Melnicenko spune că din cauza asta în bugetul transnistrean nu mai rămân bani pentru dezvoltare şi infrastructură – o situaţie agravată şi de lipsa de investiţii.

Europa Liberă a încercat să afle şi opinia unor locuitori de rând din Tiraspol despre schimbările produse în ultimul an sub administraţia lui Şevciuk:

– Хуже не стало. Лучше тоже. Вот, собственно, и все. А послания, к сожалению, не слышали в этом году. Как-то не сложилось. Лучше увидеть, чем услышать. В среднем, все хорошо.

– Лично у нас все хорошо. Дай Бог всем также!

– Честно? Зарплата не поспевает за ценами. Это однозначно. Город стал чище – вот это нравится. Вот троллейбус прошел новый, приятно. Но с зарплатами и ценами надо что-то решать. Просто на жизнь не хватает.

– Вы знаете, я думаю, что улучшилось. Как-то свободнее дышать стало. Мне процесс… Не буду вдаваться в подробности, связанные с работой, были определенные проблемы раньше. А сейчас, с приходом президента с новой командой эти проблемы устранены.

– Особых изменений я не почувствовала.

Poster electoral la Tiraspol, decembrie 2011

Poster electoral la Tiraspol, decembrie 2011

– По крайнее мере, два года назад мне вид на жительство сделали намного быстрее, чем в этом году его продлевают. Коррупция. Денег просят. Мало того, меня полтора года прописывали в свою квартиру. Моя квартира, все, документы – меня не могли прописать полтора года.

– Я все-таки считаю, что она несколько улучшилась, потому что, избирая президента, мы очень верили, что он нам поможет. И очень на это надеемся. Ну, учитывая, что мы пенсионеры, нам пенсию подняли – за это тоже спасибо. Я еще продолжаю работать, там тоже несколько увеличили зарплату, и мы довольны.

– Сложно сказать. В принципе, изменения коснулись в основном внешней среды. Изменений внутренних, по работе, мы еще не ощутили на себе, но, наверное, все-таки движение - это жизнь, поэтому придем к чему-то хорошему. А если этот год брать, то конечно. В законодательной базе очень большие изменения, в кадровом составе очень большие произошли изменения, перестановка, омоложение произошло всех коллективов, скажем так. То есть изменения – да, ощутимы, видны. Пока, мне кажется, трудно давать прогноз - к хорошему или нет, остается только надеяться, что все будет хорошо. И что будет положительный эффект.

***

Europa Liberă: Şi tot săptămâna trecută negociatorii de la Chișinău și Tiraspol, Eugen Carpov și Nina Ștanski s-au înțeles cum vor arăta plăcuțele de înmatriculare pentru camioane şi maşinile de pasageri transnistrene. Aceste plăcuțe, pe care autoritățile moldovene ar trebuie să le recunoască, nu vor purta însemnele țării, MD. Acestea vor trebui însă înscrise pe parbriz sau caroserie. Valentina Ursu a aflat mai multe de la vicepremeirul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov:

Europa Liberă: În urma acestei întrevederi, pe care aţi avut-o împreună cu negociatorul de la Tiraspol, Nina Ştanski, aţi ajuns la varianta de compromis privind plăcuţele de înmatriculare a transportului. Cum să înţeleagă cetăţeanul că aţi ajuns la compromis?

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Este o discuţie între Chişinău şi Tiraspol, care durează practic de la mijlocul anului trecut. Avem un proiect de document care se referă la libertatea circulaţiei pentru populaţia locuitoare pe ambele maluri ale râului Nistru. El include mai multe aspecte: şi deschiderea podului de la localităţile Gura Bâcului, Bâcioc, libertatea circulaţiei pe toate căile, între cele două maluri şi posibilitatea circulaţiei autoturismelor din regiunea transnistreană pe căi internaţionale. Se are în vedere în alte state.”

Europa Liberă: Dar faptul că a fost agreat acest model al plăcuţelor de înmatriculare, ce vor fi folosite de autovehiculele din regiunea de est a Moldovei, a cui variantă a fost? Cine şi unde îi va înregistra pe aceşti posesori ai autovehiculelor?

Eugen Carpov:
„Este o variantă pe care am elaborat-o ca urmare a discuţiilor, este o variantă neutră care nu conţine ca elemente decât două litere şi 5 cifre, literele „A” şi „B” din alfabetul latin şi respectiv un număr de ordine care se va aloca acestor autoturisme. Design-ul plăcuţelor este doar un element din întregul mecanism care trebuie pus la punct. Dumneavoastră aţi menţionat că e nevoie şi de un mecanism de înregistrare a acestor autoturisme, şi crearea bazei de date corespunzătoare. Aici este un element foarte important. Delegaţia de la Chişinău a venit cu propuneri foarte concrete ca această bază de date să fie creată la Întreprinderea de Stat „Registru” de la Chişinău. De ce insistăm? Pentru că Republica Moldova, odată ce va accepta, în cazul în care vom conveni toate detaliile, ca autoturismele cu asemenea numere de înmatriculare să circule în străinătate, va trebui să notifice statele membre ale convenţiilor corespunzătoare internaţionale şi va purta responsabilitate pentru aceste autoturisme, şi pentru veridicitatea numerelor de înmatriculare, şi a documentelor de însoţire a acestor autoturisme, corespunzător, baza de date trebuie să se afle la Chişinău. La această bază de date să aibă acces şi cei de la Chişinău, şi cei de la Tiraspol, doar că cei de la Tiraspol nu vor putea să introducă modificări în această bază de date. Deci astfel se creează un mecanism, cu participarea şi Chişinăului, şi Tiraspolului care va fi administrat în comun.”

Europa Liberă: Dar am auzit mai multe voci care interpretau acest consens, la care s-a ajuns nu chiar atât de uşor, drept o cedare din partea Chişinăului, că ulterior aţi putea fi şantajaţi prin acest lucru, că uite, dacă Chişinăul a recunoscut aceasta, urmează să mai recunoască ceva şi v-ar prinde aşa într-o capcană.

Eugen Carpov:
„Nu aş putea să fiu de acord cu asemenea voci din simplul motiv că, prin aceste acţiuni, încercăm să creăm mecanisme care ne apropie şi ne unesc împreună atât la nivel instituţional, cât şi la nivel al instrumentelor, pe care le vom avea pentru a gestiona un anumit proces. Eu aş spune mai degrabă că este o situaţie intermediară, de tranziţie, spre reglementarea definitivă a conflictului transnistrean. Astăzi este cunoscut faptul că unităţile de transport din regiunea transnistreană au numere de înmatriculare care nu corespund niciunor standarde internaţionale şi care nu sunt recunoscute pe plan internaţional. Plăcile despre care discutăm noi sunt în conformitate cu Convenţia de la Viena din anul 1968 privind circulaţia rutieră internaţională. Deci astfel vom fi practic în cadrul legal cu angajamentele internaţionale. Nu am menţionat faptul că, în cazul în care acest mecanism va fi pus în funcţie, pe autoturisme va fi obligatorie ataşarea unei embleme, pe partea din spate a autoturismelor, cu însemnul statului de înmatriculare, adică literele „MD”, care vor fi obligatorii. Fără acest însemn, autoturismele nu vor putea circula în afara Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dumneavoastră insistaţi pe ideea şi subliniaţi importanţa continuării dialogului, în vederea asigurării libertăţii circulaţiei. Următorul pas care ar fi, redeschiderea podului de la Bâc?

Eugen Carpov:
„Următorul pas ar fi să finalizăm acest mecanism, adică să convenim asupra înregistrării la Chişinău şi creării bazei de date a acestor autoturisme. După care vom discuta despre posibilitatea oferirii partenerilor de la Tiraspol a unui număr de autorizaţii, pentru transport mărfuri şi pasageri, se are în vedere transport care ar avea loc în statele din regiune, adică Ucraina, Rusia, România şi alte ţări de pe continent. În acelaşi pachet avem şi podul de la Gura Bâcului, unde probleme tehnice sunt mai puţine, e nevoie de voinţă politică şi cred că, într-o perioadă foarte scurtă, acest pod ar deveni funcţional.”

Europa Liberă: Domnule Eugen Carpov, pentru că am mai auzit şi alte interpretări, din moment ce eventual Republica Moldova va semna cu Uniunea Europeană, va parafa, ulterior semna Acordul de Liber Schimb, graniţa vamală ar putea fi pusă pe Nistru?

Eugen Carpov: „Nu poate fi vorba de o anumită graniţă, nici vamală, nici de altă natură. Pe Nistru există o linie administrativă, care, într-un mod artificial, astăzi desparte cele două maluri ale râului Nistru. În cazul în care Republica Moldova va semna acest document foarte important pentru comunitatea de afaceri – în general, pentru Republica Moldova – atunci cei din stânga Nistrului vor fi privaţi de anumite instrumente benefice pentru promovarea comerţului din regiune. Aceasta ar fi consecinţa negativă pe care ar trebui să o conştientizeze cei care iau decizi astăzi la Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar pentru mediul de afaceri de acolo totuşi ar avea şi avantaje semnarea acestui document moldo-comunitar?

Eugen Carpov:
„El ar avea avantaje pentru mediul de afaceri din regiunea transnistreană, dacă această comunitate ar fi parte în angajamentele pe care le avem cu Uniunea Europeană sau le vom avea, în baza noului Acord. Dacă această comunitate va fi exclusă, atunci vor fi mai multe dezavantaje decât avantaje.”

Europa Liberă: Deocamdată politicul acolo prevalează asupra economicului?

Eugen Carpov:
„Spre regret, deciziile politice, astăzi, la Tiraspol, nu iau în calcul şi avantajele economice care pot surveni, ca urmare a Acordului nou de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Pentru că totuşi cele mai sensibile aspecte rămân a fi problemele economice, se discută despre o posibilă introducere a rublei ruseşti în Transnistria. Şi am auzit, doamna Ştanski aşa politicos v-a sugerat să nu interveniţi în treburile interne ale Transnistriei. Dumneavoastră ce aţi înţeles?

Eugen Carpov:
„Personal am abordat subiectul respectiv în şedinţa plenară, la care participau şi reprezentanţii misiunilor participante în format „5+2”. Până acum nu a fost nicio discuţie al nivelul Chişinău-Tiraspol despre posibila introducere a oricăror valute străine, pe teritoriul regiunii transnistrene. Această informaţie vine din surse mass-media şi noi am solicitat să obţinem nişte clarificări. Poziţia transnistrenilor a fost expusă de Nina Ştanski, dar ceea ce contează, de fapt, este poziţia Federaţiei Ruse, rubla rusească fiind valuta oficială din Federaţia Rusă. În cadrul şedinţei am solicitat ca partenerii ruşi să vină cu informaţii despre acest subiect. Şi sunt convins că vom face şi demersuri pe alte canale diplomatice, ca să clarificăm care este atitudinea Federaţiei Ruse, pentru că Federaţia Rusă este un partener foarte important în reglementarea conflictului transnistrean. Federaţia Rusă este şi mediator. Federaţia Rusă este şi participant în cadrul misiunii de pacificare. Şi Federaţia Rusă este statul care, în permanenţă, a subliniat necesitatea rezolvării conflictului transnistrean, pe baza suveranităţii şi independenţei, inclusiv integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Deci consider că această abordare şi includerea rublei ruseşti ca modalitate de plată în regiunea transnistreană sunt două lucruri diferite. Va trebui să clarificăm care este poziţia.”

Europa Liberă: Dar, cu altă ocazie, Tiraspolul vă cerea recunoaşterea băncii centrale de acolo.

Eugen Carpov:
„Au fost mai multe iniţiative şi propuneri. Evident că cele care nu cadrează cu standardele internaţionale, obligaţiunile Republicii Moldova pe plan internaţional, ele practic nici nu sunt luate în discuţii.”

Europa Liberă: Şi alte aspecte care rămân vulnerabile, în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol?

Eugen Carpov:
„Discutând despre posibilitatea, în viitor, ca autoturismele din regiunea transnistreană să circule în alte state, în mod legal, am abordat subiectul cazurilor care se întâmplă, în ultima perioadă, de ridicare a plăcuţelor de înmatriculare de pe anumite unităţi de transport moldoveneşti, ridicare de către structurile transnistrene. Am menţionat că o asemenea abordare este inadmisibilă. Sunt acţiuni unilaterale, sunt acţiuni care creează obstacole pentru bunul mers al negocierilor, în continuare şi sub nicio formă nu apropie poziţiile părţilor pentru soluţionarea altor probleme. Noi am solicitat foarte clar ca toate plăcuţele ridicate să fie restituite posesorilor şi, în cazul în care cei de la Tiraspol au anumite probleme, să vină cu ele în cadrul mecanismelor de discuţii, consultări, negocieri care există. În special, pe cazul dat sunt grupurile de lucru care includ specialişti de la Chişinău, Ministerul de Interne şi parteneri din stânga Nistrului să discute orice subiect legat de unităţile de transport, fără acţiuni unilaterale îndreptate împotriva şoferilor sau a unităţilor respective de transport. Pe lângă aceasta, am abordat şi subiectul adoptării unei decizii prin care cetăţenii de pe malul stâng al Nistrului, care lucrează în anumite instituţii de la Chişinău, vor plăti tarife pentru serviciile comunale diferenţiat, tarife majorate. Considerăm că este o decizie discriminatorie, o decizie care înrăutăţeşte situaţia financiară, în primul rând, a unei categorii importante de locuitori din stânga Nistrului. Asemenea acţiuni doar deteriorează procesul normal al negocierilor şi asemenea decizii trebuie stopate. Aceasta a fost poziţia noastră şi pe aceasta vom insista.”

Europa Liberă: vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Eugen Carpov, a răspuns întrebărilor Valentinei Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG