Linkuri accesibilitate

Tendințe demografice negative: scăderea masivă a natalității și îmbătrînirea populației


(Foto: Aleksandr Belenky)

(Foto: Aleksandr Belenky)

Vasile Cantarji: „natalitatea descreşte în cazul unei situaţii socio-economice proaste sau nefavorabile pentru a da naştere unui număr mai mare de copii, atâta timp cât tinerii nu îşi pot permite un minim necesar sau o locuinţă”.


Potrivit unui raport dat publicităţii în aceasta săptămînă de Agenţia pentru sondaje a Uniunii Europene, Eurostat, populaţia batrinului continent continuă să îmbătrînească, în ciuda migraţiei. Diana Răileanu a stat de vorbă cu Vasile Cantarji, sociolog, manager de proiecte in cadrul Centrului de Investigatii Sociologice „CBS-AXA”, întrebîndu-l cum sta Moldova în ceea ce priveste situaţia demografică, ştiut fiind că multi moldoveni au parasit Moldova, mai ales cei de virsta tinără.

Vasile Cantarji: „În Republica Moldova, comparativ cu Europa, lucrurile stau şi mai prost.

Demografii noştri utilizează următoarea expresie pentru a descrie situaţia noastră: „din păcate, noi îmbătrânim mai devreme decât îmbogăţim”. Noi, acum, înregistrăm acelaşi tendinţe demografice pe care ţările europene le-au înregistrat câteva decenii în urmă, însă natura acestor tendinţe este un pic diferită.”

Europa Liberă: Când spuneţi diferită, la ce vă referiţi?

Vasile Cantarji:
„Se cunoaşte că o dată cu creşterea nivelului de trai se produc şi o serie de schimbări culturale şi de stil de viaţă. Tinerii se căsătoresc mai târziu, drept urmare vârsta la care sunt născuţi primii copii este una mai înaintată şi acest lucru duce, evident, la scăderea natalităţii.”

Europa Liberă: Dar, dacă tendinţele se păstrează, câţi locuitori vor mai popula Republica Moldova în viitorul apropiat?

Vasile Cantarji: „Prognozele nu pot fi făcute cu o mare precizie, însă se crede că spre anul 2050 am putea ajunge la 2 mil – 2,5 mil. de locuitori.

Aş vrea să atrag atenţia la o serie de lucruri – începând cu anul 2000 şi până în prezent s-a înregistrat o creştere a numărului de nou născuţi, iar această creştere se datora faptului că aveam un mic baby-boom în anii ’80 şi generaţiile anilor ’80 au ajuns la vârstă fertilităţii, deci aveam un număr mai mare de mame care puteau naşte.

Prognoza mea pentru anii imediat următori este că atunci vor ajunge la vârstă fertilităţii mamele din anii ’90, care sunt aproape de două ori mai puţine, în următorii 3-5 ani tendinţele vor fi şi mai dezastruoase.

Un alt factor ţine de îmbătrânirea populaţiei în general. În aceeaşi perioadă la noi creşte şi numărul de persoane în vârstă. Populaţia îşi schimbă structura în direcţia îmbătrânirii, ceea ce îi îngrijorează acum pe europeni şi ar trebui să ne îngrijoreze şi pe noi.

Ceea ce ne pune într-o situaţie şi mai proastă ca şi ţară este că europenii mai pot miza pe imigraţie, pe când Moldova, dimpotrivă, este o ţară care furnizează migranţi, o ţară din care populaţia pleacă. Imaginaţi-vă că o femeie de vârstă fertilă, plecând din Republica Moldova egalează cu descreşterea cu o unitate a numărului populaţiei ţării şi totodată, în funcţie de câţi copii această mamă va naşte, în perspectivă Republica Moldova va pierde doi, trei, cetăţeni.”

Europa Liberă: Dacă ne referim la natalitate, cum ar trebui să fie concepute politicile statului ca Republica Moldova să se bucure de tot mai mulţi copii?

Vasile Cantarji:
„Natalitatea este o expresie a unui set mare de factori. Cunoaştem încercările făcute în Rusia de a plăti sume bunişoare la naşterea copiilor, care până la urmă nu dă foarte mari rezultate. De ce? Pentru că natalitatea descreşte în cazul unei situaţii socio-economice proaste sau nefavorabile pentru a da naştere unui număr mai mare de copii şi atâta timp cât tinerii nu îşi pot permite un minim necesar sau o locuinţă, un loc de muncă stabil şi venituri suficiente, evident că ei sunt limitaţi în numărul de copii pe care şi-i pot permite. Politica trebuie să fie una şi socială şi economică, îndreptată spre sporirea nivelului de trai.

De asemenea, aş vrea să mă refer la fenomenul migraţiei. La anumite perioade din ţară lipsesc până la 10 % din populaţia totală, vorbim de aşa zişii migranţi în scop de muncă. Marea întrebare e ce se va întâmpla pe viitor cu aceste persoane? Vă dau un exemplu, Italia cunoaşte aproape un secol al migraţiei forţei de muncă, din cei 20 de milioane de cetăţeni italieni care luat drumul spre viitor nici jumătate din ei nu s-au întors în ţară. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în Moldova.

În prezent, migranţii noştri pleacă la muncă fără a abandona ideea revenirii în ţară. Este partea bună a lucrurilor, însă atâta timp cât Republica Moldova ca loc de trai nu devine mai atractivă, cresc şansele că aceşti cetăţeni nu se vor întoarce şi atunci vom trece de la categoria de migranţi în scop de muncă la emigranţi la propriu, adică persoane care renunţă la statutul de cetăţean al Republilcii Moldova, în favoarea statutului de cetăţean al unei alte ţări.”
XS
SM
MD
LG