Linkuri accesibilitate

Vlad Bercu: „În cazul în care nu se va ajunge la crearea unei noi alianţe, nu va fi instalat un nou guvern, atunci relaţiile financiare cu FMI vor fi stopate”.


Republica Moldova s-a pomenit din nou în relaţii glaciale cu FMI, relaţii ce vor necesita multă energie ca să fie dezgheţate. O situaţie care este emanată de moravurile politice şi acţiuni populiste premeditate, decât de greşeli fireşti ale guvernării. Cât de costisitoare din toate punctele de vedere şi de ce este această suspendare, cel puţin, a relaţiilor Chişinăului cu acest organism financiar? O convorbire la această temă cu jurnalistul şi comentatorul economic Vlad Bercu.

Europa Liberă: Directorul executiv al FMI a trimis Executivului moldovean o scrisoare în care, prin cuvântul diplomatic „îngrijorare” pare să-şi exprime, de fapt, consternarea şi iritarea faţă de unele acţiuni ale guvernării moldovene şi de modul neceremonios al autorităţilor de la Chişinău de a respecta canoanele comunicării cu acest organism financiar. Vorbind, dle Bercu, despre specificul naţional al relaţiilor cu FMI, în ce punct se află dialogul cu acesta, după părerea dvs.?

Vlad Bercu: „Eu cred că după adoptarea unor hotărâri sau avizarea unor proiecte de legi şi votarea unora de către Parlament, dialogul cred eu este întrerupt. S-a procedat pur moldoveneşte. Deci, după declanşarea crizei politice, unii au văzut că este, să spunem aşa, haos şi se poate adopta tot ceea ce anterior nu era acceptat de FMI. Şi au fost puse pe rol Legea cu privire la impozitul unic, impozitul consolidat în agricultură, a fost modificată aplicarea TVA la produsele agricole, la zahăr, se vorbeşte despre majorarea pensiilor. Toate aceste măsuri implică nişte cheltuieli financiare sau erodează veniturile la bugetul de stat. În cazul acesta cum ar putea să fie FMI decât supărat?”

Europa Liberă: De fapt sugeraţi că, la modul punctual, în special aceste iniţiative neconforme cu înţelegerile anterioare cu FMI-ul a umplut paharul nemulţumirilor acestui organism financiar?

Vlad Bercu:
„Nu că l-a umplut, dar a trecut peste marginile paharului. Pentru că era clar încă la sfârşitul anului trecut că Republica Moldova nu şi-a onorat nişte angajamente şi nu de flori de cuc s-a prelungit sau extind programul cu trei luni. Dar criza politică care s-a declanşat la început de an a dus la neîndeplinirea multor angajamente. Mă refer la Banca de Economii în primul rând. Fiindcă în ultimele trei luni am văzut că în afară de scandaluri despre dezvăluiri în jurul BEM s-a făcut prea puţin pentru a stabiliza situaţia la această bancă.”

Europa Liberă: Care este explicaţia faptului că acest angajament al autorităţilor moldovene de a discuta cu FMI politicile înainte de a le regăsi în legi votate a fost încălcat? Doar această criză politică şi gândul plin de compasiune faţă de alegători?

Vlad Bercu:
„Unele iniţiative s-au discutat cu FMI, o recunoaşte chiar ministrul economiei, Valeriu Lazăr, care spunea ieri că pe unele iniţiative, ca de exemplu TVA la producţia agricolă sau la zahăr discuţiile erau, cum spune, el, de 50 la 50. Deci, urmau nişte negocieri ca să se ajungă la un acord final: facem modificările în legislaţia respectivă sau nu. Dar după declanşarea crizei politice, eu cred că majoritatea actorilor politici sunt cu gândul la alegeri anticipate şi iniţiativele respective prind bine la electorat, ele sunt curat populiste.”

Europa Liberă: Dle Bercu, dar cât de probabilă vi se pare aprobarea de către FMI a unor versiuni ale „iniţiativelor populiste” recente? Adică FMI ar fi acceptat un compromis de exexmplu în problema majorării pensiilor?

Vlad Bercu:
„Eu nu pot să judec ce putea să facă sau să nu facă FMI. Este clar că ei au fost total împotriva aplicării unui impozit consolidat în agricultură din 2013 şi au spus-o clar în memoriul de după misiunea din noiembrie 2012. Ştiu că s-a discutat şi s-a ajuns la jumătatea drumului în negocierile privind TVA. Deci, nu ştiu în ce măsură sau la ce s-ar fi ajuns, dar că s-au discutat aceste iniţiative şi s-ar fi putut ajunge la un acord comun, existau şanse. Dar, zic că la Chişinău s-a procedat cum s-a procedat.”

Europa Liberă: A propos, din ce bani se pot acoperi costurile indexării şi majorării pensiilor etc. Care ar fi putut fi „soluţia profesionistă” pentru găsirea fondurilor necesare? Vă întreb pentru că conform statisticilor, acumulările la buget pe acest an, despre care autorităţile zic că ar fi mai mari, abia intră în realitatea în normal?”

Vlad Bercu:
„Prim-ministrul a spus că bani sunt, că sunt necesare aproape de 450 de milioane de lei şi bani sunt în buget. Deci, aşteptăm să vedem care vor fi modificările la buget, fiindcă trebuie să fie făcute nişte modificări şi ei, după şedinţa la Ministerul Muncii, s-a spus că nu au fost acceptate proiectele de legi privind indexarea şi majorarea pensiilor fiindcă urmează să fie făcute modificări în legea bugetului şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Deci, este vorba de cheltuieli suplimentare.”

Europa Liberă: Relaţiile „elegante” cu FMI constituie un fel de lumină verde a semaforului pentru încrederea cu care este tratată o ţară pentru investiţii şi alte proiecte, alţii ar spune că FMI este într-un fel „cheia” care deschide uşi pentru noi finanţări şi negocieri cu creditorii şi donatorii externi. Acum că raporturile sunt cum sunt cu FMI, în ce măsură se poate aştepta un picaj, o prăbuşire sau o slăbire a încrederii faţă de R. Moldova? Că au mai fost situaţii de gâlceavă cu FMI…

Vlad Bercu: „Da, au fost. După 2000 au fost şi nu numai un caz sau două. În majoritatea cazurilor nu veneau finanţări nici de la alţi donatori sau creditori. Banca Mondială şi UE, dar şi alţi creditori externi condiţionează finanţarea cu program al ţării cu FMI. Urmează să vedem, depinde foarte mult de cum se vor mişca negociatorii celor trei partide care vor să resusciteze sau să creeze o nouă alianţă. Va depinde foarte mult când va fi instalat şi dacă va fi instalat un nou guvern. Există diferite scenarii. În cazul în care nu se va ajunge la crearea unei noi alianţe, nu va fi instalat un nou guvern, atunci relaţiile cu FMI la sigur că vor fi stopate. Zic relaţiile financiare, pentru că FMI, indiferent dacă avem sau nu program, el acordă asistenţă tehnică.”

Europa Liberă: A propos, ca să vorbim şi de alt aspect, Republica Moldova îşi poate permite luxul să nu mai acceseze credite, de exemplu?

Vlad Bercu:
„Nu e problema atât în credit, cât în a avea program cu Fondul pentru a consolida credibilitatea finanţatorilor, altor finanţatori externi. Şi este foarte important şi pentru investitori.”

Europa Liberă: De fapt, ca să preluăm tehnic unele aprecieri ale opoziţiei, care consideră „un jug” relaţia aceasta cu FMI, să întrebăm simplu acum: de ce-ar fi necesar FMI moldovenilor? Şi mă refer în primul rând la percepţia populară a acestei relaţii – ce are de pierdut moldoveanul simplu când vede de exemplu că un guvern, cu un picior în alegeri, este în relaţii destul de reci cu FMI?

Vlad Bercu:
„Repulsia faţă de FMI a actualei opoziţii, care s-a aflat la putere timp de opt ani a fost că FMI într-adevăr condiţionează finanţarea unei ţări. Bine, ei nu spun că condiţionează, ei spun că recomandă. Dar o ţară trebuie să promoveze anumite politici, care uneori nu sunt populare pentru o anumită ţară. Să spunem un singur exemplu din Republica Moldova, exemplu cu şcolile, cu reducerea numărului de şcoli. Dar în cazul în care nu ai program cu FMI, nu vin alte finanţări în proiecte foarte importante pentru ţară. Proiecte care inclusiv vizează şi omul simplu.”
XS
SM
MD
LG