Linkuri accesibilitate

Croația - gata să intre în UE


Drapelele croat şi al UE în faţa primăriei de la Zagreb

Drapelele croat şi al UE în faţa primăriei de la Zagreb

Există un consens tacit printre membrii UE că odată cu primirea Croației extinderea se va opri, cel puțin pe termen mediu.


Croaţia va deveni de la 1 iulie anul acesta cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene, după un drum către aderare care nu a fost nici scurt şi nici lipsit de probleme, după cum ne reaminteşte Dan Alexe, corespondentul nostru la Bruxelles:

Croația a primit astăzi ultimul raport de monitorizare din partea Comisiei Europene, raport practic in întregime pozitiv, ceea ce înseamnă ca fosta republica iugoslavă va deveni, la 1 iulie, al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.

Negocierile fuseseră blocate vreme îndelungată de micuța Slovenie, membru in UE din 2004, care are o serie de dispute cu Croația, moștenite din perioada iugoslavă. Slovenia are un drept de veto, ca toți ceilalți membri, in chestiunea extinderii, si a căutat sa obțină de la Croația cat mai multe concesii, in special un coridor lărgit in apele teritoriale din zona peninsulei Istria si in chestiunea unor fonduri blocate într-o fosta banca iugoslavă încă de la declanșarea războaielor din Balcani.

UE a făcut de asemenea mari presiuni asupra Zagrebului pentru reformarea justiției, extrem de corupta in timpul fostului guvern naționalist condus de HDZ, partidul de dreapta fondat de primul preşedinte croat Franjo Tudjman.

Presiunile de la Bruxelles au dus la o serie de procese răsunătoare pentru corupție, fostul premier si renovator al partidului HDZ, Ivo Sanader, fiind condamnat recent la 10 ani închisoare.

Croația este de altfel singura țară din istoria Europei in care, in decembrie 2011, un partid aflat la putere, - HDZ -, a fost inculpat ca organizație criminala. Actualul guvern socialist a continuat negocierile de aderare la UE, care s-au încheiat in vara trecută.


Un timp, câteva țări, printre care si România, au căutat sa obțină ca viitorul membru sa fie supus aceleași monitorizări a justiției la care sint supuse actualmente România si Bulgaria. Ideea nu a fost insa sprijinita de un număr suficient de state pentru a fi reținută.

Există actualmente un consens tacit printre membrii UE că odată cu primirea Croației extinderea se va opri, cel puțin pe termen mediu. Alte cinci țări sînt candidate: cu trei dintre ele, Turcia, Islanda și Muntenegru, negocierile au început deja - în cazul Turciei, ele au început încă din 2005 -, iar Serbia și Macedonia așteaptă o dată a deschiderii negocierilor. Albania și Bosnia sînt la rîndul lor candidați potențiali.

Negocierile UE cu Ankara sint însă blocate din pricina absentei progresului in multe domenii si din pricina situației drepturilor omului in Turcia. Islanda, la rândul ei, nu manifestă o dorință deosebita de a accelera negocierile, astfel încât e de prevazut ca pentru multi ani de acum inainte UE va rămâne la 28 de membri.
XS
SM
MD
LG