Povestea de succes a unei fabrici de tricotaje din Moldova

Datorită sprijinului financiar oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, tot mai multe companii din Republica Moldova apelează la serviciile de consultanţă pentru a-şi dezvolta şi gestiona întreprinderile. Experţii BERD susţin că, deseori, sfaturile oferite de consultanţi îi pot feri pe businessmenii moldoveni de pierderi financiare şi greşeli care i-ar putea „costa” afacerile. Relatează Diana Răileanu:

Fabrica de confecţii Vasconi s-a lansat pe piaţa de afaceri din Republica Moldova în 1996. La început compania număra opt angajaţi, iar astăzi se poate lăuda cu peste o sută de muncitori şi 15 magazine în toată ţara.

Cei mai fideli clienţi ai companiei sunt chiar angajaţii. Ludmila, una din croitoresele pe care le-am întâlnit la fabrică, îmi spune că toţi membrii familiei au testat hainele produse de întreprinderea la care lucrează:

„Începând de la chiloţei, măicuţe, pijămuţe, costumaşe, tot ce se produce la noi, noi purtăm.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi faptul că moldovenii uneori preferă să meargă la piaţă să cumpere o haină decât să-şi procure una care e făcută în Moldova?

„Nu ştiu cum să vă lămuresc, şi a noastră nu-i scumpă marfa, da e calitativă şi e produsă de noi, noi ştim ce producem şi ştim cum se poartă.”

Cum a reuşit compania Vasconi să se menţină pe piaţă, în condiţiile în care zeci de întreprinderi se plâng anual de pierderi, am insistat să aflu de la reprezentanta întreprinderii, Irina Ceban:

„Compania Vasconi s-a iniţiat de la necesitatea consumatorului de a cumpăra îmbrăcăminte naturală, fiindcă pe vremea sovietică, din câte cunoaştem, era deficit de astfel de produse. Iniţial, directorii au importat aceste produse, după care au apărut tot mai mulţi clienţi, le-a plăcut calitatea stofei, calitatea confecţionării şi firma a început să crească.”

În timp, managerii companiei au înţeles că pentru a se menţine pe piaţa din Moldova, dominată de import, - nu neapărat de cea mai bună calitate, - onestitatea şi entuziasmul nu sunt de ajuns. Cu suportul financiar al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, compania a procurat un soft de gestionare a afacerii, iar ca urmare, profitul companiei a crescut cu peste 30 la sută.

Irina Ceban: „Efectuând lucrul manual, se lungesc etapele de prelucrare, care durează mult timp. Dar atunci când este totul automatizat, este clar că procesul este mai rapid, mai calitativ, mai eficient, uşurează munca. Iniţial, noi totul făceam manual şi încadrarea şabloanelor pe hârtie, elaborarea şabloanelor pentru noile modele, totul se executa manual. Dar datorită acestor sisteme munca foarte tare se uşurează şi datorită faptului că lucrul este mai rapid, reuşim să facem colecţiile la timp.”

Potrivit Veronicăi Arpintin, manager în cadrul filialei din Moldova a Băncii Europene pentru Reconstrucție şi Dezvoltare, businessmenii moldoveni nu obişnuiesc să ceară sfatul consultanţilor în afaceri atunci când întâmpină greutăţi, iar mai târziu se dovedeşte că aceasta generează pierderi:

„În marea majoritate a cazurilor, din experienţa noastră, pot să vă spun că întreprinderile se gândesc că nu are rost să plătească pentru munca consultantului care vine, le sugerează ce e business proces, ce e optimizare, dar totuşi când utilizezi serviciile unui consultant care deja ştie prin ce au trecut alte companii, la ce a dus o greşeala sau alta, atunci munca proiectului de consultanţă aduce şi alte beneficii, nu doar un soft instalat, dar şi procese foarte bine puse la punct, responsabilitatea fiecărui şef de secţie, şi atunci putem evita greşeli.”

Pe parcursul anilor, BERD Moldova a lansat mai multe proiecte de susţinere a producătorilor autohtoni. Printre acestea se numără şi programul „Femei în afaceri”, lansat în 2012, prin intermediul căruia au beneficiat de asistenţă financiară peste 35 de companii din Republica Moldova.