Linkuri accesibilitate

Într-un scenariu pesimist, o eventuală revizuire a bugetului ar pune în pericol recentele majorări de pensii şi salarii.


Pentru a doua oară luna aceasta, ministrul economiei al guvernului demisionar, Vasile Lazăr, a atras atenția că unele politici economice moldovene sunt greșite și pot provoca probleme țării. La mijlocul lunii curente, Lazăr folosea primul într-un interviu cu presa rusă cuvântul „recesiune”, înainte ca Biroul de Statistică să anunțe că economia s-a contractat anul trecut. Acum, ministerul a revizuit în scădere şi prognoza de creştere economică pentru anul curent. Relatează de la Chișinău Liliana Barbăroșie.

Ministerul Economiei a anunţat astăzi că economia moldovenească va merge în acest an mai prost decât se aştepta atunci când se elabora bugetul. Astfel, conform prognozelor revizuite în scădere ale ministerului, economia va creşte în 2013 cu doar 3,5 la sută, şi nu cu 5 procente, atât cât ar fi trebuit să crească PIB-ul ca guvernul să poată cheltui atât cât îşi programa la început de an.

Valeriu Prohniţchi

Valeriu Prohniţchi

Expertul pe probleme economice, Valeriu Prohniţchi, spune că de această dată prognoza ministerială este mai aproape de estimările independente, dar asta înseamnă că rectificările bugetare sunt aproape inevitabile:

„Va trebui să fie revizuită legea bugetului de stat şi revizuită în jos. Totuşi aşteptăm un an agricol bun, care să ducă la recuperare economică. În acelaşi timp, nu vedem premise pentru salt calitativ din punct de vedere economic. Economia e în amorţire, pentru că procesul investiţional mai lent decât îşi doreau autorităţile corelează cu probleme tot mai mari pentru găsirea forţei de muncă pentru a fi ocupată.”

Unii demnitari, printre ei Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, pun însă la îndoială prognoza ministerială şi spun că încasările din primele luni ale anului arată contrariul, adică că economia merge mai bine decât în prognoze:

Veaceslav Ioniţă

Veaceslav Ioniţă

„Am avut şi alte prognoze, foarte apocaliptice, de la acelaşi minister atunci când aprobam bugetul. Ni se spunea că bugetul nu va fi executat şi în martie va trebui rectificat. Acum, trebuie să constatăm că bugetul nu doar se execută, ci şi se supra-execută în medie cu 8,5 la sută faţă de ce s-a planificat. Eu mai mare încredere am în datele Ministerului Finanţelor care până la urmă, chiar dacă nu e competenţa sa de a face prognoze, dar a fost mai exact în estimări.”

Este de fapt tocmai ceea pe ce îşi baza ultima sa decizie, înainte de demisie, guvernul în exerciţiu, atunci când propunea o majorare neprevăzută iniţial a pensiilor cu aproape 9 la sută, alături de alte câteva decizii ce ar putea costa nepermis de mult bugetul, cum ar fi cea de mărire a salariilor pentru primari şi alte categorii de funcţionari sau introducerea unui impozit consolidat în loc de şase existente în agricultură. Toate măsurile deja au fost dezaprobate de FMI.

L-am întrebat pe Valeriu Prohniţchi, care s-a uitat peste statisticile pentru primele luni ale anului privind executarea bugetului, dacă ministerele economiei şi finanţelor prind în acelaşi mod pulsul economiei:

„Bugetul este executat mai bine decât anul trecut pe vremea asta, dar niţel mai rău decât în raport cu planurile de la început de an. Dar logica economică nu întotdeauna corelează cu cea politică şi în anumite situaţii guvernului îi poate fi indiferent de cea ce spune FMI, dacă acest guvern este adânc ancorat în procese electorale.”

Igor Dodon

Igor Dodon

Un fost ministru al economiei, acum deputat de opoziţie, Igor Dodon, merge mai departe şi spune că şi această revizuire efectuată de Ministerul economiei este prea optimistă. Potrivit lui Dodon, economia va creşte în acest an cu cel mult 2 la sută, ceea ce înseamnă o gaură de un miliard şi jumătate de lei în buget.

„Totuşi va fi o creştere, o creştere de 1,5- 2 la sută, bazată pe doi factori: o bază mică de comparare pentru anul precedent, când am avut regres de 0,8 la sută. Şi prognozele optimiste pentru agricultură. Agricultura ar putea da o creştere substanţială. Dar este absolut sigur că guvernul na va face faţă nevoilor fără ajutor din afara ţării.”

Un împrumut în valoare de 76 de milioane de euro, aşteptat de la FMI, are deocamdată o soartă incertă după ce organizaţia financiară internaţională şi-a amânat repetat vizitele la Chişinău în care urma să evalueze înţelegerilor anterioare cu guvernul.
XS
SM
MD
LG