Linkuri accesibilitate

Prezența la Paris a celor cca 50 de scriitori români ține și ea de o „imposibilitate”, aceea de a refuza o ocazie specială de a marca recunoașterea literaturii române în lume.



La Paris, principalul eveniment cultural al acestor zile îl constituie Salonul Internațional al Cărții, deschis între 21 și 25 martie, și la care România este invitată de onoare. Moldova este, se poate spune, dublu reprezentată, ca țară în sine și ca parte a culturii, a literaturii românești. Miza culturală, de imagine, pentru români este foarte mare, dar, din nefericire cu o umbră ce planează peste această mare oportunitate de prezentare în fața lumii largi: disputele politice și politica în sine, contestabilă, a actualei conduceri a Institutului Cultural Român și a guvernului. Victor Eskenasy:

La 13 decembrie anul trecut, într-un comunicat al Organizatorilor Salonului de Carte de la Paris se afirma textual că la această a 33-a ediție, „va fi onorată literatură română”, că vizitatorii vor putea întîlni o „delegație prestigioasă de 27 de autori”, din „toate generațiile literaturii române”, și că, printre ei vor putea întîlni „un scriitor considerat în prezent ca un posibil candidat al Premiului Nobel pentru Literatură, pe deținătoarea Premiului Curierului internațional 2010 [Florina Iliș], ca și pe un autor de strălucire internațională, considerat unul din cei mai mari autori ai secolului al XX-lea și recompensat cu Premiul Médicis 2006...”

La sfîrșitul săptămînii trecute, posibilul laureat Nobel, scriitorul Mircea Cărtărescu a anunțat însă, într-un interviu cu France Presse, preluat de întreaga presă franceză, că nu participă la tîrgul de carte spunînd „Absența mea de la Salonul cărții este, înainte de toate un protest. Într-o Românie în care situația se degradează de la o zi la alta [...] cultura trăiește și ea momente dramatice. [...] am fost numit «agent de propagandă politică în străinătate», valoarea literaturii mele a fost pusă sub semnul întrebării, am fost insultat zi de zi... În asemenea condiții, cum mi-aș putea împlini rolul de mesager al culturii în străinătate, rol ce mi-a fost sistematic negat de actuala conducere a Institutului Cultural Român?”

Gafele sistematice făcute de directorul ICR, Andrei Marga, inclusiv susținerea acordată premierului român dovedit a-și fi plagiat lucrarea de doctorat, a condus la o situație paradoxală divizînd comunitatea de scriitori. Unii i s-au alăturat direct lui Cărtărescu (Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu), alții au dat comunicate justificative sau Lucian Dan Teodorovici (Foto: Service de presse Salon du Livre, Paris)

Lucian Dan Teodorovici (Foto: Service de presse Salon du Livre, Paris)

ferm dezaprobatoare la adresa autorităților culturale și a declarațiilor lor (Ana Blandiana, Lucian Dan Teodorovici, Editura Polirom, redacția Observatorului cultural etc.), iar Victor Ponta, speriat aparent de posibile proteste la Paris, a adoptat atitudinea de impolitețe, rar întîlnită din partea unei țări invitată de onoare, de a nu fi alături de președințele Franței la deschiderea Salonului.

Este greu de spus în ce măsură intelectualitatea franceză a vibrat la mai micile sau mai marile seisme succesive românești dar, se poate spune, cu siguranță, ele nu au făcut impresie bună. Salonul cărții de la Paris rămâne, dincolo de toate, o mare sărbătoare culturală a Franței, așa cum se petrece și în Germania, cu cel de la Frankfurt. În plus, consecință și a activității vechii conduceri a ICR, literatura română contemporană a ajuns să se bucure de popularitatea pe care o merită, potențînd ceea ce realizase deja literatura exilului românesc, atît interbelic, cît și al epocii mai recente.


Este aproape o ironie a sorții că prima pagină din cele dedicate astăzi de săptămînalul „Le Monde des Livres” literaturii române poartă ca titluri „Carnavalul român” - într-un elogiu adus bucovineanului-american Norman Manea de către un autor prestigios cum este Claudio Magris - și „Istrati, revoltatul secolului”, într-o prezentare laudativă a mărturiilor soției lui Kazantzakis, Eleni Samios-Kazantzakis, publicate la editura Lignes/Imec sub titlul „La Véritable Tragédie de Panaït Istrati”/Veritabila tragedie a lui Panait Istrati).

Scriitorul italian evidențiază spusele lui Norman Manea, anume că în istoria contemporană farsa precede tragedia. Și, scrie el, „în Norman Manea (Foto: Service de presse Salon du Livre, Paris)

Norman Manea (Foto: Service de presse Salon du Livre, Paris)

această «carnavalizare» a vieții rezidă pentru scriitorul român «a cincea imposibilitate». „La cinquieme impossibilité” (A cincea imposibilitate) este titlul volumului lui Norman Manea, apărut la editura Seuil și lansat la Salon, pe urmele lui Kafka care le numea pe celelate patru „imposibilități”: aceea de a nu scrie, de a nu scrie în limba germană, de a scrie într-o altă limbă, de a scrie pur și simplu.

S-ar putea parafraza că prezența la Paris a celor cca 50 de scriitori români, ca invitați ai Centrului Național al Cărții din Franța, ai ICR, ai Ministerului Culturii, de către diverse edituri sau veniți pe cont propriu, ține și ea de o imposibilitate: aceea de a refuza o ocazie specială de a marca integrarea și recunoașterea literaturii române în lume.

La această oră, la Salonul cărții, la standul Centrului Național al Cărții, este programată o prezentare-dezbatere, intitulată „Un mozaic de identități” a cărei expunere de motive afirmă că „departe de a se replia asupra ei înșiși, literatura română este bogată prin cultura germanilor, a ungurilor, a armenilor, ca și a țărilor cu care împarte limba română, cum este Moldova vecină. Dialoguri încrucișate între trei scriitori, care încarnează această multiplicitate.”

Scriitorii trimiși de ICR sînt Ștefan (Savatie) Baștovoi, Eugen Uricaru și Varujan Vosganian, într-o alegere, în parte cel puțin, discutabilă. Este Baștovoi, scriitorul-călugăr cu tente naționaliste, oare, omul de carte cel mai reprezentativ în acest moment pentru Republica Moldova? Un semn personal de întrebare, știind că la Paris, Chișinăul Nicoleta Esinencu (Foto: Service de presse Salon du Livre, Paris)

Nicoleta Esinencu (Foto: Service de presse Salon du Livre, Paris)

și moldovenii sînt reprezentați de Editura Cartier și Emil Galaicu-Păun (ale cărui note pariziene le puteți citi în blogul său de pe site-ul nostru web!)! Ca și de Nicoleta Esinencu!

Trecînd în revistă prezentările de noutăți mai observ că Moldova și literatura română figurează într-un ultim volum al colecției „Trei poeți” la Editions du Murmure și că traducerea făcută de Laure Hinckel romanului „Matei Brunul” al scriitorului ieșan Lucian Dan Teodorovici se bucură de o prezentare amplă în „Le Monde des Livres” de astăzi, cu un calificativ ce merită reținut: „Superb”...

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG