Linkuri accesibilitate

Apel kurd la un armistițiu în Turcia și prime reacții


Liderul rebel Abdullah Ocalan în 1999, la arestarea sa

Liderul rebel Abdullah Ocalan în 1999, la arestarea sa

Ca parte din efortul de pace, kurzii se așteaptă ca guvernul de la Ankara să le dea drepturi mai mari într-o Constituție revizuită.


Liderul întemnițat al kurzilor din Turcia a propus ieri guvernului de la Ankara un armistițiu ca prim pas spre încetarea unui conflict armat care durează din 1984 și s-a soldat cu 40.000 de morți. Apelul a fost salutat cu prudență de premierul Turciei și în mod entuziast de kurzii din disaporă, dar unii analiști avertizează că pacea ar putea fi încă departe. Relatează Mircea Țicudean.

Un armistițiu între separatiștii kurzi și armata turcă ar fi un pas înainte important, dar rămâne de văzut cum va rezolva Turcia condițiile schițate ieri de liderul kurd întemnițat Abdullah Ocalan și de comandanții forțelor rebele – scrie agenția France Presse.

Ca parte din efortul de pace, kurzii se așteaptă ca guvernul de la Ankara să le dea drepturi mai mari într-o Constituție revizuită și să mărească puterile autorităților locale inclusiv în zonele unde sunt ei majoritari, adică în sud-estul Turciei. Kurzii ar vrea de asemenea eliberarea din închisoare a sute de activiști bănuiți de legături cu PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.

Prima reacție la apelul la armistițiu a premierului turc Tayyip Erdogan a avut accente prudente. Erdogan a spus că apelul semnalează o abordare „pozitivă”, dar lucrul cel mai important este cum va fi aplicat un eventual armistițiu. Erdogan a adăugat că trupele guvernamentale își vor înceta operațiunile militare împotriva rebelilor kurzi după ce luptătorii PKK se vor retrage.

Nici Ocalan, nici alți lideri kurzi nu au menționat vreun calendar al armistițiului. Știrile de joi au fost salutate de organizațiile sutelor de mii de kurzi din Europa, care au funcționat de multe ori în trecut ca purtătoare de cuvânt ale luptătorilor din sud-estul Turciei.

Unul din reprezentanții de rang înalt ai lui Ocalan în Europa, Zubeyir Aydar, a spus de la Bruxelles agenției Reuters că deși aceasta nu este prima tentativă de rezolvare a conflictului, de data aceasta șansele de reușită sunt mult mai mari.

Tot Reuter scrie că premierul turc Tayyip Erdogan și-a asumat multe riscuri de la alegerea sa în 2002, erodând multe tabuuri bine-păzite de autorități și de armată în trecut prin extinderea drepturilor culturale și lingvistice ale kurzilor. În trecut, când războiul din sud-est făcea ravagii, kurzii nici măcar nu puteau fi numiți în presă „kurzi” ci, cu un termen inventat, „turci de la munte”.

Statele Unite au salutat joi seară ceea ce purtătoarea de cuvânt de la Departamentul de Stat Victoria Nuland a numit „eforturile curajoase ale guvernului Turciei și ale tuturor părților implicate de a ajunge la o soluționare pașnică” a conflictului. Reacții asemănătoare au avut șefa politicii externe a UE, Catherine Ashton și comisarul european pentru extindere Stefan Füle.

Turcia este cea mai veche candidată la aderarea la UE, dar ambițiile ei de decenii de a i se alătura au fost blocate ani de-a rândul de mai multe neajunsuri. Absența drepturile kurzilor și războiul cu PKK s-au numărat printre cele mai importante.

Se estimează că etnia kurdă constituie 20% din populația de 75 de milioane de locuitori a Turciei. În 1984, rebelii au pornit insurgența armată pentru independența kurzilor, dar și-au redus treptat revendicarea, cerând apoi doar o largă autonomie în sud-estul țării. Popor de origine indo-europeană, kurzii sunt una din cele mai mari națiuni fără țară din lume, trăind cu statuturi și drepturi diferite pe teritoriul mai multor state învecinate din Orientul Mijlociu.
XS
SM
MD
LG