Linkuri accesibilitate

Un apel pentru alegerea judecătorilor Curții Constituționale pe bază de merit, nu după criterii politice


Vladislav Gribincea: „bunul simţ sugerează că judecătorii CC ar trebui să fie cei mai buni din cei mai buni.”.


Mai multe organizaţii non-guvernamentale au făcut un apel public în care cer Parlamentului Republicii Moldova selectarea și numirea de urgenţă a judecătorilor Curţii Constituționale. Fără a fi completată cu cei doi judecători prevăzuţi de lege din partea Legislativului, în prezenţa doar a celor patru – din partea Guvernului şi Consiliului Superior al Magistraturii –, Curtea Constituţională nu este funcţională. Ce presupune această, de fapt, deconectare de la stat şi cetăţean a Înaltei Curţi, ce riscuri devin pericole dacă se menţine această situaţie şi care ar fi soluţiile?

O convorbire la această temă cu expertul în drept, profesorul universitar Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova
.

Europa Liberă: Aşadar, mai multe organizaţii non-guvernamentale au cerut printr-un apel comun Legislativului votarea de urgenţă a judecătorilor pentru Curtea Constituţională. Curte care este acum blocată în lipsă de cvorum, inoperantă. De ce această situaţie este sau poate deveni gravă?

Vladislav Gribincea:
„În primul rând trebuie de clarificat care este de fapt situaţia juridică. Avem în Republica Moldova o Curtea Constituţională compusă din şase judecători, doi numiţi de Consiliul Superior al magistraturii, doi de către guvern şi doi de către Parlament. Curtea Constituţională nu poate activa decât dacă sunt cel puţin patru judecători numiţi de toate trei autorităţi. La moment avem patru judecători, dar doi care trebuiau numiţi de Parlament nu sunt numiţi şi, în acest moment, Curtea Constituţională nu poate adopta hotărâri.”

Europa Liberă: Este expres prevăzut acest lucru în lege, ca să fie cel puţin patru, dar din partea tuturor autorităţilor?

Vladislav Gribincea:
„Da, acest lucru este expres prevăzut în legea Curţii Constituţionale.”

Europa Liberă: Vorbeaţi de situaţia juridică. Acum ne aflăm în situaţia în care Curtea este inoperantă. Cât de grav se poate reflecta această situaţie să spunem asupra vieţii politice, asupra cetăţenilor în general?

Vladislav Gribincea:
„Având în vedere că Curtea Constituţională nu poate adopta nici un fel de tip de hotărâri, ea nu poate, eventual, să constate spre exemplu dacă există sau nu există motive pentru dizolvarea Parlamentului, deşi suntem în criză politică la Chişinău.

De asemenea, ea nu poate să examineze anumite cereri care ar putea afecta foarte serios, spre exemplu, sistemul de drept. Astfel, cunoaştem că la Curtea Constituţională acum este o sesizare a Curţii Supreme de Justiţie prin care ultima solicită declararea neconstituţionalităţii legii prin care a fost simplificată imunitatea judecătorilor. La moment Procuratura instrumentează mai multe dosare aparent şi împotriva judecătorilor. În cazul în care această sesizare să spunem va fi admisă mai târziu, nu este exclus că toate aceste dosare ale procuraturii se vor ruina.”

Europa Liberă: Sugeraţi că ar putea exista teoretic motive obscure de tergiversare a remedierii situaţiei cu Înalta Curtea, în afară de proverbiala şi tradiţionala lene sau lipsă de organizarea care se manifestă deseori în societatea politică moldovenească?

Vladislav Gribincea:
„Bineînţeles că este vorba despre pure percepţii. Dar percepţia mea este totuşi că Parlamentul nu a dorit să se ajungă la această situaţie, cât mai degrabă a dorit să numească judecătorii fără un concurs transparent, inclusiv pe criterii politice, în ultima perioadă a termenului de numire, care s-a finalizat pe 23 februarie. Însă între timp au intervenit neînţelegerile în sânul alianţei şi aceşti judecători nu au fost numiţi.”

Europa Liberă: Acum, că există acest apel, cine ar trebui să răspundă prin vorbe şi acţiuni la el? Parlamentul întruneşte câteva fracţiuni, deputaţi independenţi etc. Cine şi ce ar trebui să facă?

Vladislav Gribincea:
„Noi, prin apel, am solicitat în primul rând ca Parlamentul să organizeze un concurs pentru a selecta cei mai buni candidaţi. Acest lucru poate fi făcut de actuala componenţă a Parlamentului, indiferent de disensiunile politice.

Al doilea lucru pe care l-am solicitat este să se organizeze audieri publice ale acelor candidaţi, ca să vadă toţi cât de buni sunt viitorii judecători ai Curţii Constituţionale.

Am mai solicitat ca, atunci când se departajează candidaţii, să se vină cu o hotărâre mai mult sau mai puţin clară pentru toţi de ce au fost preferaţi unii candidaţi în defavoarea altora.

Şi s-a mai solicitat ca pentru concursurile viitoare să se modifice legislaţia astfel încât concursurile să fie obligatorii. La moment legea nu spune. Spune doar că judecătorii sunt numiţi de către legislativ, guvern, CSM, însă nu spune clar cum vor fi selectaţi cei numiţi. Astea au fost solicitările noastre.”

Europa Liberă: O precizare, dle Gribincea. Totuşi cine ar putea da un răspuns la modul concret grupului de organizaţii neguvernamentale care a adresat acest apel Parlamentului? O fracţiune, alta, preşedintele Parlamentului, sau e un dialog cu cineva mai puţin conturat ca entitate instituţională?

Vladislav Gribincea:
„Selectarea persoanelor pentru a fi numite de către Parlament într-o funcţie sau alta de obicei este lăsată la discreţia Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi conduse de Victor Popa.

Europa Liberă: În apel este supusă criticilor neanunțarea de către Parlament a unui concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţia de judecători ai Curţii Constituționale. Dar sunt opinii, inclusiv, de exemplu, a preşedintelui Curţii, Alexandru Tănase, că de fapt „nu există o bază legală pentru a efectua un concurs”, că „numirea judecătorilor CC este o procedură politică, ei sunt o emanaţie a Parlamentului şi nicidecum nu sunt emanaţie a unui sistem bazat pe concurs”…

Vladislav Gribincea:
„Eu înţeleg dorinţa domnului Tănase de a avea cât mai repede suplinite aceste locuri vacante. Totuşi, eu nu subscriu poziţiei dumnealui că judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să fie numiţi pe criterii politice. Curtea Constituţională numeşte şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Curtea Constituţională selectează şi membrii Consiliului Antidiscriminare, sau a Agenţiei Naţionale de Integritate, sau chiar a CNA. Faptul că persoanele sunt numite de Parlament nu înseamnă că acest lucru nu poate fi făcut prin concurs, precum s-a făcut de exemplu la CNA sau CNI, şi nu în bază de preferinţe politice, ci pe merit.”

Europa Liberă: De fapt, chiar apelul conţine cererea să se „modifice legislaţia, astfel încât următoarele numiri a judecătorilor la Curtea Constituţionale să fie organizate obligatoriu în baza concursurilor publice”. Prin urmare ar exista aici totuşi o mică problemă…

Vladislav Gribincea:
„Exact. Legea nu reglementează dacă trebuie sau nu organizate concursuri, însă nimic nu interzice organizarea acestor concursuri, iar bunul simţ sugerează că judecătorii Curţii Constituţionale ar trebui să fie cei mai buni din cei mai buni. Cum poate fi selectat cel mai bun candidat fără concurs? Mai mult ca atât, CSM care a numit în februarie 2013 doi judecători a făcut acest lucru prin concurs, deşi legea nu-i prescria obligatoriu acest lucru.”

Europa Liberă: Un partid, o fracţiune din parlament deja a anunţat că ar fi desemnat pe cineva şi e vorba de Victor Popa despre care vorbeaţi mai degrabă, preşedintele comisiei parlamentare juridice. Cum să înţelegem acest demers al Partidului Liberal, din moment ce nu s-a făcut concurs şi e vorba totuşi de o singură fracţiune?

Vladislav Gribincea:
„De fapt, acest comportament susţine îngrijorările noastre anterioare că numirea judecătorilor se dorea a se face pe ascuns şi exclusiv pe criterii politice. Domnul Popa este un candidat bun, nu neg. Şi el merită toată atenţia şi probabil chiar şi numirea la Curtea Constituţională, fiind profesor în drept constituţional.

Însă, de principiu, numirea de către politicieni a persoanelor doar pentru faptul că ei cunosc acele persoane şi le plac nu cred că este conform standardelor europene. Orice numire, chiar de către organele politice, în organe jurisdicţionale trebuie să fie făcute pe alte criterii decât preferinţe politice, iar acest proces nu poate fi făcut decât prin concurs. Şi tendinţa de a organiza concursuri este de fapt ceea ce ar trebui să fie în orice numire. Numirea politicienilor doar pentru simplu fapt că eu plac acea persoană nu trebuie să aibă loc în principiu niciodată.”

Europa Liberă: Nevotarea până acum a candidaţilor la funcţia de judecător al CC ar fi, potrivit semnatarilor apelului, chiar „o subminare a autorității Curții Constituționale și a statului de drept”. E o apreciere destul de gravă. În general, în asemenea situaţii se poate pune problema răspunderii juridice a cuiva? Sau se întâmplă că există vină, dar nu există vinovaţi?

Vladislav Gribincea:
„Eu cred că există şi vină, există şi vinovaţi. Întrebarea este dacă trebuie sau nu să urmeze răspundere şi din punct de vedere formal, strict juridic, legea nu instituie răspunderea deputaţilor pentru că au făcut sau nu au făcut ceva. Pentru exercitarea atribuţiilor de deputat nimeni nu răspunde. Dar este un alt mecanism, cel de răspundere politică la alegeri.”

Europa Liberă: Există un punct după care situaţia este ireversibilă şi Parlamentul, actualul Parlament, nu va mai putea vota un candidat sau altul la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale?

Vladislav Gribincea:
„Legea nu stabileşte termenul limită care să nu poată fi depăşită vacanţa. Mandatul foştilor judecători a expirat pe 23 februarie, nu este spus cu cât poate fi depăşit acest termen pentru numire. Este doar menţionat că Parlamentul numeşte.

Parlamentul totuşi poate fi dizolvat şi aici intrăm în impas din care formal nu există soluţie. Şi aici era îngrijorarea noastră că va fi condiţionată numirea judecătorilor Curţii Constituţionale de soluţionarea politică a situaţiei actuale din republica Moldova. Îngrijorarea noastră era în primul rând că iarăşi va fi condiţionată numirea judecătorilor pe criterii politice şi, doi, există riscul întotdeauna ca aceste negocieri să nu aducă la un rezultat benefic pentru actuala alianţă. Şi atunci intrăm în impasul de care menţionam anterior când pur şi simplu Curtea Constituţională nu va putea constata circumstanţele pentru dizolvarea Parlamentului, deşi legea la prima vedere ar putea dicta o astfel de soluţie.”

Europa Liberă: Nu ar fi pentru prima dată în care s-ar intra într-o situaţie capcană din care ar trebui să se iasă în mod eroic. Dle Gribincea, vă mulţumim.


XS
SM
MD
LG