Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, difuzat de canalul cultural TV din Germania, 3sat.



În urmă cu cîteva săptămîni, în revista germană „Der Spiegel” a apărut un eseu semnat de scriitoarea Herta Müller, intitulat: „Herzwort und Kopfwort” (ceea ce într-o traducere aproximativă înseamnă: „Cuvîntul inimii şi cuvîntul minţii”). În acest text, laureata Premiului Nobel pentru Literatură pledează pentru înfiinţarea unui muzeu sau memorial dedicat tuturor exilaţilor. Adică, persoanelor care au fost nevoite din varii motive să-şi părăsească ţinuturile natale, luînd calea exilului.

Textul Hertei Müller este o reacţie indirectă la discuţiile şi controversele ultimilor ani care au însoţit propunerea lansată de către aşa numitele „Asociaţii ale izgoniţilor germani” din răsăritul Europei (Vertriebenenverbände). Aceste asociaţii susţineau ideea înfiinţării unui muzeu al „izgoniţilor”, punînd însă accentul pe etnicii germani care după ultimul război mondial s-au refugiat sau au fost obligaţi să se repatrieze în Germania.

În cadrul acestor asociaţii s-a cultivat în perioada postbelică un soi de martirologie colectivă şi s-a evitat o discuţie critică privitoare la implicarea unor reprezentanţi ai minorităţilor germane în politica naţional-socialistă a regimului lui Hitler. Faptul că mulţi dintre liderii acestor asociaţii au fost activişti nazişti a contribuit la blocarea reconsiderării critice a trecutului recent.

Într-un amplu interviu difuzat de canalul cultural al televiziunii publice germane, 3sat, Herta Müller s-a referit pe larg la această stare de fapt, explicînd de ce a propus ea un muzeu-memorial pentru exilaţi în general. Viitorul muzeu, a spus scriitoarea, trebuie să-i omagieze şi pe cei care au fost nevoiţi să părăsească Germania după 1933, anul venirii la putere a lui Hitler.

În interviul televizat, Herta Müller a atras atenţia asupra interpretărilor unilaterale lansate de către asociaţiile aşa numiţilor „izgoniţi” care, de obicei, vorbesc doar despre efecte, preferînd să treacă sub tăcere cauzele alungării lor. Aceste cauze trebuie căutate în apropierea unor etnici germani răsăriteni de politica Reich-ului nazist.

Din interviul cu Herta Müller, realizat de moderatorul Peter Voß, nu au lipsit nici temele obsedante ale autoarei, teme legate de anii petrecuţi în România ceauşistă, formele de represiune, atitudinea conservatoare a etnicilor germani din fosta ei patrie, plecarea din ţară, absurdităţile autorităţilor de siguranţă din Republica Federală, campania de discreditare dirijată din umbră de către poliţia politică de la Bucureşti, respingerea agresivă de către unii dintre compatrioţii ei a unor texte critice.

Herta Müller s-a referit şi la situaţia politică îngrijorătoare din unele ţări răsăritene. În acest context, ea a amintit, în primul rînd, de deraierile naţionaliste ale unor politicieni din România şi din Ungaria.
XS
SM
MD
LG