Linkuri accesibilitate

Victor Ţvircun: Cooperarea economică la Marea Neagră nu este „formă fără fond”


Victor Ţvircun
Victor Ţvircun

Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), într-un interviu cu Valentina Ursu.


Republica Moldova a fost una din primele ţări, care încă din 1992 s-a angrenat în proiectul Cooperării economice la Marea Neagră. O structură de cooperare regională care a lansat multe idei interesante dar a finalizat puţine. Ce proiecte prioritate are în acest moment organizaţia, l-a întrebat Valentina Ursu pe Victor Ţvircun, Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră?

Europa Liberă: Domnule secretar general, să vorbim despre cooperarea cu OCEMN-ul. Pe cât de mult apreciază Chişinăul rolul important jucat de această organizaţie în dezvoltarea economică a regiunii Mării Negre?

Victor Ţvircun: „Republica Moldova a fost unul din întemeietorii acestei structuri, în anul 1992 şi, pe parcursul acestor 20 de ani, a participat foarte activ la diferite acţiuni organizate de această structură regională. Republica Moldova foarte activ a participat în diferite proiecte, care au fost lansate de această instituţie. O perioadă de timp, reprezentanţi ai Republicii Moldova au activat în cadrul secretariatului permanent internaţional al OCEMN.”

Europa Liberă: Să ne referim la câteva proiecte economice importante şi pentru regiune, dar şi pentru Republica Moldova.

Victor Ţvircun: „Pe parcursul ultimilor 10 ani, în cadrul OCEMN, au fost lansate 3 proiecte foarte importante care nu se referă numai la cooperarea economică în cadrul regiunii respective, dar care, în cea mai mare parte, ies din cadrul Mării Negre. Problema de şosea inelară...”

Europa Liberă: Aşa se zice, autostrada inelară a Mării Negre?

Victor Ţvircun: „Aşa se numeşte ea şi a înrolat în realizarea acestui proiect toate ţările membre OCEMN, inclusiv Republica Moldova. Mai există şi un alt proiect, destul de important şi ambiţios, cum este Motorway. Proiectul respectiv are menirea să dezvolte infrastructura ţărilor riverane Mării Negre şi, mai mult ca atâta, să contribuie la reformele structurii administrative publice locale, să contribuie la majorarea locurilor de muncă. Şi, în acelaşi timp, să aducă un suport pentru servicii, pentru transportatori, fiindcă nu în toate ţările membre OCEMN sunt dezvoltate sistemele acestea de camping, de motel, de deservire a camioanelor etc. Acest proiect are menirea de a contribui la dezvoltarea acestui segment economic, în toate ţările membre OCEMN. Al treilea proiect important este legat de lansarea unor certificate comune pentru auto-transportatori, certificat care dă posibilitatea să se traverseze hotarele ţărilor membre OCEMN fără diferite proceduri suplimentare de control. Există şi un alt proiect, de unic cântar, ce înseamnă aceasta? Diferite mărfuri, care sunt transportate dintr-o ţară în alte ţări, traversând 2-3-4 ţări, la momentul de faţă necesită controlul cântarului fiecărui camion la frontieră. Dacă noi facem unicul cântar, unica măsurare a greutăţii acestui transport, într-o ţară, şi încărcătura traversează alte ţări, fără un control suplimentar, fiecare auto-transportator economiseşte timp, dar timpul pentru fiecare agent economic înseamnă bani, lucru care este foarte mult cerut şi foarte apreciat de partenerii noştri din sfera business-ului privat.”

Europa Liberă: Domnule Victor Ţvircun, în calitate de secretar general al OCEMN, să vă întreb de ce totuşi sunt puţine vocile care ar vorbi despre capacitatea, eficienţa şi vizibilitatea organizaţiei?

Victor Ţvircun: „Suntem totuşi o organizaţie destul de tânără, în comparaţie cu alte structuri regionale şi internaţionale. Al doilea moment: proiectele, care sunt lansate pentru implementare, în cea mai mare parte, trebuie să fie susţinute de majoritatea absolută a ţărilor membre OCEMN şi aici nu e atât de simplă găsirea unui consens. Adică fiecare proiect propus pentru realizare trebuie să fie atractiv şi acceptabil pentru majoritatea ţărilor. În caz contrar, proiectul nu va avea suportul politic pentru implementare. Înseamnă că se pune întrebarea de a lansa, de a găsi şi de a prezenta către ţările membre ale OCEMN proiecte comune atractive şi eficace.”

Europa Liberă: Pentru implementarea agendei economice, pentru un parteneriat OCEMN consolidat, există finanţe, există voinţă politică?

Victor Ţvircun: „Pe parcursul ultimilor 9 luni, de când mă aflu în funcţia respectivă, am vizitat aproape toate ţările membre OCEMN, sunt 12 ţări membre. Şi am avut discuţii cu demnitari de stat care duc răspundere de cooperarea cu organizaţia respectivă. Şi fiecare a conformat faptul că cooperarea în cadrul Mării Negre este una din cele mai mari priorităţi economice sociale şi culturale ale acestor ţări. Aceasta ne dă posibilitate să privim prezentul şi, mai ales, viitorul activităţii acestei structuri cu optimism.”

Europa Liberă: Care e bugetul instituţiei?

Victor Ţvircun: „Dacă ne referim la secretariat, el are un milion şi şapte sute de mii.”

Europa Liberă: De euro?

Victor Ţvircun: „Da. Dar nu aceasta determină atractivitatea şi lansarea proiectelor, fiindcă a fost creat un alt organ al OCEMN.”

Europa Liberă: Banca.

Victor Ţvircun: „Corect. Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre. Sarcina şi rolul acestei Bănci este să stimuleze business-ul în cadrul regiunii noastre. Afară de aceasta, Banca finanţează diferite proiecte cu care vin ţările membre OCEMN.”

Europa Liberă: Pentru Moldova a finanţat ceva?

Victor Ţvircun: „Sigur că da. Eu vreau să vă spun că Republica Moldova se află printre acele 3 ţări care cel mai mult a folosit capacităţile financiare ale Băncii. Pe primul loc se află Georgia, urmează Ucraina şi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi Moldova cât a folosit?

Victor Ţvircun: „Moldova a folosit în jur de 300.000 de mii de euro, pentru diferite proiecte, de exemplu, proiectarea unei microstaţii electrice, care a fost iniţiată de către Universitatea Tehnică din Republica Moldova. Sau au fost alte proiecte legate de protecţia mediului. Deci există o listă întreagă. Mai mult ca atâta, este posibilitatea de a extinde cooperarea cu Banca respectivă, lansând proiecte n domeniul agriculturi, în domeniul exportului producţiei agrare din Republica Moldova în alte ţări.”

Europa Liberă: Poate fi întărită cooperarea şi cu sectorul privat, cu ONG-uri?

Victor Ţvircun: „Ei cooperează şi cu sectorul public şi, mai ales, cu sectorul privat.”
XS
SM
MD
LG