Linkuri accesibilitate

Noul Papă şi relaţia între Vatican şi Biserica Ortodoxă


Papa Francisc în timpul inaugurării sale oficiale ca şef al Bisericii Catolice, 19 martie 2013

Papa Francisc în timpul inaugurării sale oficiale ca şef al Bisericii Catolice, 19 martie 2013

Romeo Cemîrtan: „Francisc I va încerca să apropie cele două biserici, dar o prioritate ar putea fi aplanarea relaţiilor cu lumea musulmană.”


Pentru Papa Ioan Paul al II-lea, apropierea de Biserica Ortodoxă a fost ţelul neatins al ultimilor săi ani la Vatican. Întâlnirea cu Patriarhul Teoctist al României a fost primul şi ultimul pas în această direcţie. Pentru Benedict al XVI-lea, relaţia cu Biserica Ortodoxă nu a fost o prioritate. Ar putea noul Papă Francisc schimba lucrurile? Valentina Ursu a stat de vorbă cu doctorul în teologie, Romeo Cemîrtan, de la Muzeul Naţional de Etnografie.

Europa Liberă: Să vedem dacă biserica ortodoxă se poate apropia de biserica catolică şi invers.

Romeo Cemîrtan: „Din punct de vedere spiritual şi ca bază, dacă luăm învăţătura creştină, apostolică şi dogmele bisericii ortodoxe, sunt apropiate celei catolice. Din punct de vedere moral, spiritual, noi suntem foarte apropiaţi unul de altul. Sunt, pur şi simplu, câteva repere din domeniul dogmatic care ne deosebesc. Din păcate, aceste repere sunt fundamentale şi nu se prevăd schimbări în relaţia dintre biserica catolică şi cea ortodoxă.”

Europa Liberă: Printre deosebiri ar fi care?

Romeo Cemîrtan: „Biserica catolică pretinde la statutul de papalitate ca un statut de conducător suprem al bisericii creştine, ceea ce în biserica ortodoxă nu este admis, pentru că la noi biserica este condusă de Sinod, deci conciliu, nu o persoană, ca un preşedinte sau ca un rege, conduce cu voinţa personală toată lumea, ci concilierea, discuţiile, opiniile care se iau în considerare – toate acestea, de fapt, mai bine îl reprezintă pe Iisus Hristos pe pământ şi mai bine manifestă voia divină prin Sfântul Duh.”

Europa Liberă: Dacă ne amintim, regretatul Papa Ioan Paul al II-lea totuşi a încercat să apropie cele 2 biserici.

Romeo Cemîrtan

Romeo Cemîrtan

Romeo Cemîrtan: „Totdeauna au fost încercări, chiar şi din perioada Evului Mediu până în zilele noastre. Biserica catolică totdeauna ne-a vrut pe noi în sânul ei. Denumirea de biserică catolică, de fapt, şi în spiritualitatea greacă tot se spune „catolic”, pentru că „catolic” din greacă se traduce ca „universal”. Credinţa, care este adevărată, ea este şi universală. Numai că noi dorim ca această apropiere să fie prin aceea ca ei să devină mai mult ortodocşi şi atunci şi noi vom deveni catolici.”

Europa Liberă: Şi ei vor invers?

Romeo Cemîrtan: „Da, ei sigur că pretind să ne înglobeze în structura lor, mai mult din punct de vedere administrativ. Sigur că există chiar şi în sânul bisericii catolice diferite biserici naţionale care au o relaţie deosebită cu Vaticanul. Deci Vaticanul le respectă unele specificări tradiţionale, vechi. De exemplu, au o relaţie deosebită cu biserica armeană, pe urmă au relaţii deosebite cu biserica etiopiană.”

Europa Liberă: Dar cu biserica rusă?

Romeo Cemîrtan: „Sigur că este o relaţie mai tensionată, cu toate că, în ultimul timp, vedem o îmbunătăţire a situaţiei.”

Europa Liberă: Într-o lume profund schimbată, în ultimii ani, în ultimul timp, totuşi acest dialog teologic, în vederea unirii, ar fi acceptat?

Romeo Cemîrtan: „Dacă privim lucrurile din perspectiva mişcării ecumenice, o mişcare religioasă, care a fost iniţiată de bisericile protestante, vedem că biserica catolică în această mişcare este ca un observator, ei sunt foarte sceptici cu mişcarea ecumenică, deci mişcarea în care se doreşte apropierea tuturor bisericilor, să fie ca o biserică unită, deci un Hristos, să fie o biserică, un cap şi un trup. Însă în viitor, crizele economice, sociale, instituţionale s-ar putea să creeze un mediu favorabil nu numai pentru discuţii, care sunt astăzi, dar şi apropierii reale între biserici.”

Europa Liberă: Noul Papă de la Vatican, Francisc I, va încerca totuşi să apropie cele 2 biserici?

Romeo Cemîrtan: „La sigur, dar cred că una din prerogativele sale este mai mult aplanarea situaţiei cu lumea musulmană, care a fost în ultimul timp destul de deteriorată de către fostul Papă.”

Europa Liberă: Dar se pune problema dacă un credincios catolic sau ortodox poate să meargă la o biserică ortodoxă sau la o biserică catolică?

Romeo Cemîrtan: „E o întrebare frecventă. Nu e niciun păcat să te duci să asişti la slujbă, în caz de necesitate, se admite şi spovedania. Nu se admite numai împărtăşania.”

Europa Liberă: De ce?

Romeo Cemîrtan: „Pentru că diferenţele dogmatice şi modul de administrare a împărtăşaniei interzic acest lucru.”

Europa Liberă: Şi la o biserică, şi la alta?

Romeo Cemîrtan: „La noi.”

Europa Liberă: La ortodocşi?

Romeo Cemîrtan: „Da. Catolicii, fiind mai universali, acceptă chestia aceasta.”

Europa Liberă: Totuşi biserica ortodoxă rămâne a fi mai rigidă?

Romeo Cemîrtan: „Ea e mai conservativă.”

Europa Liberă: Dar nu pierde enoriaşii prin aceasta?

Romeo Cemîrtan: „Eu nu aş spune că e vorba de pierdere. E vorba de ajustarea unor valori la condiţiile de astăzi, pentru că ele nu sunt explicate, ele nu sunt valorificate. Şi din cauza faptului că în biserica catolică preoţii au studii extraordinar de bune, au pregătire, au practică şi lucrează cu un auditoriu de peste un miliard de oameni, vă daţi seama că au o experienţă mai mare. Însă aceasta nu înseamnă că noi nu avem potenţial.”

Europa Liberă: Când ziceţi „noi”, vă referiţi la biserica ortodoxă?

Romeo Cemîrtan: „Da. Cu toate că sunt biserici ortodoxe diferite, de exemplu biserica greacă este un alt nivel, biserica din România – alt nivel şi cea rusă – altă atitudine chiar faţă de aceste dialoguri interreligioase. Ruşii întotdeauna s-au simţit ameninţaţi de lumea catolică şi menţin această formă de autoapărare şi de inhibare, chiar în faţa adversarului de dialog. Aici putem lega această atitudine şi de istoria statului rus, şi de războaiele care au fost cu Polonia catolică, de încercările de a unifica o parte din ortodocşi cu biserica catolică, ceea ce a fost în Ucraina şi în România. Dar, mai degrabă, este o rivalitate între cele două, de fapt, puteri: Roma şi Roma a treia.”

Europa Liberă: Deci Răsăritul şi Apusul?

Romeo Cemîrtan: „Da, ca de obicei.”
XS
SM
MD
LG