Linkuri accesibilitate

Un proiect care a demarat joi la Ungheni.



Finanțat de Uniunea Europeană, proiectul are scopul să încurajeze dezvoltarea pieții muncii în zona rurală. Proiectul ar trebuie să se extindă de la Ungheni către alte raioane, după cum veți auzi din relatarea Tamarei Grejdeanu.

De modul în care un proaspăt absolvent îşi construieşte dialogul cu un potenţial angajator depind în mare măsură şansele sale de a obţine o slujbă.

Arta acestui tip de convorbire o vor însuşi tineri din Ungheni dar şi din alte trei raioane, Călăraşi, Căuşeni şi Făleşti. Realizatorii proiectului au de gând să antreneze în platforma de discuţii şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor agenţi economici, astfel încât în baza unor situaţii concrete să se vorbească despre respectarea dreptului la muncă. Toate subiectele de discuţie vor gravita în jurul ţintei principale - oportunităţile de angajare, spune studenta Corina Repesciuc din raionul Căuşeni.

„Fiecare când termină facultatea se întâlneşte cu obstacolul, unde merg eu mai departe sau de unde primesc eu oportunitatea de a deveni un angajat.”

În opinia ta, de ce condiţii ar avea nevoie tinerii ca să fie o alternativă plecării peste hotare?

„Începem de la aceea ca să fie respectate drepturile lor, plus să mai aibă şi un salariu motivant. Odată ce mergem la muncă, asta ne-ar interesa, să putem supravieţui într-o societate mai dificilă.”

Lanţul de bariere pe care le are de înfruntat un tânăr începe cu întrebarea oricărui angajator: ce experienţă de muncă ai? spune Angela Ciocârlan, preşedinta asociaţiei pentru tineri „Făclia”. Iată de ce angajatorii urmează a fi convinşi să îi lase pe tineri să îşi pună în valoare competenţele:

„Ne vom strădui să punem un accent pe promovarea drepturilor, ce înseamnă dreptul la muncă, ce înseamnă să-ţi negociezi contractul personal de muncă atunci când e vorba de un salariu. Să conştientizeze tinerii că salariul lor reiese din competenţele lor, tinerilor le este străin dialog social, tinerii nu prea înţeleg ce înseamnă negocieri. Mulţi din ei au studii superioare, sunt bine pregătiţi într-un domeniu dar nu ştiu cum să meargă al acel interviu şi să convingă un angajator că el este foarte bun.”

Angela Ciocârlan mai spune că din agenda de instruire nu va lipsi şi lecţia despre necesitatea de reorientare profesională:

„Pe de altă parte dacă competenţele nu corespund cu piaţa muncii, să pună un accent pe recalificare, un accent pe creşterea competenţelor, astfel ca să corespundă cu piaţa muncii.”

Ludmila Gurău, implicată în realizarea proiectului este de părere că actorii din mediul social-economic ar trebui să trateze cu responsabilitate dreptul tinerilor la muncă astfel încât aceştia să poată munci decent în ţara lor:

„Clar că majoritatea tinerilor încă mai au de muncit la capitolul cunoaşterea drepturilor, cum să îşi apere aceste drepturi. Pe de altă parte sunt actorii socioeconomici care trebuie să contribuie la care trebuie să contribuie la respectarea şi la promovarea acestor drepturi, care trebuie să se gândească la crearea condiţiilor necesare pentru ca aceşti tineri să se poată dezvolta şi să poată munci decent aici, acasă, în Republica Moldova. Adică pe de o parte sunt cei care trebuie susţinuţi şi promovaţi, pe de altă parte sunt cei care trebui să susţină şi să promoveze.”

Una din ideile asupra căreia insistă realizatorii proiectului este că un angajator nu va refuza niciodată un bun specialist. De aceea, tinerilor li se va recomanda să nu opteze, în disperare de cauză, la munci necalificate în afara ţării ci să îşi dezvolte competenţele care vor fi mereu la mare preţ acasă.
XS
SM
MD
LG