Linkuri accesibilitate

Ce ar mai putea fi „resetat” în fosta AIE


Democraţia parlamentară după draperii

Democraţia parlamentară după draperii

Partajarea instituţiilor statului între partidele de la guvernare a atras critici dure din partea societăţii civile.


Toate partidele fostei alianței de guvernare au spus limpede că la negocierile pentru „resetarea” acestei alianțe, după cum s-au exprimat, este în afara oricăror discuții integrarea europeană sau reformele pro-europene. Și atunci, care este de fapt obiectul negocierilor? Liliana Barbăroșie recapitulează cum și-au împărțit partenerii funcțiile și responsabilitățile în fostul acord de guvernare:


În primul rând, partidele alianţei au partajat între ele funcţia de premier, şef de stat şi şef de legislativ. Dintre toate, înţelegerea a fost respectată doar în cazul liberal-democraţilor care l-au instalat în fotoliul de şef de executiv pe şeful lor de partid, acum demisionarul Vlad Filat. Liberalii, cărora urma să le revină funcţia de şef de legislativ, au rămas în afara algoritmului, dat fiind faptul că fotoliul de speaker i-a rămas democratului Marian Lupu, care nu a reuşit să ajungă în funcţia de şef de stat.

Dintre funcţiile de miniştri, cele mai multe au revenit liberal-democraţilor. Astfel, partidul premierului controlează opt ministere, printre ele cel al finanţelor, cel al justiţiei, sănătate, învăţământ, afaceri interne şi externe, dar şi reintegrarea. Alte cinci ministere, inclusiv cel al economiei, şi le-au adjudecat democraţii, cărora le-a mai revenit şi şefia ministerului muncii, tehnologiile informaţionale, construcţiile şi cultura. Liberalii au obţinut şi ei patru ministere, cum ar fi cel al transporturilor, cel al ecologiei, tineret, apărare, dar şi o funcţie de vice-premier.

Acestea nu sunt însă singurele funcţii partajate de către partide în bază de algoritm. La fel s-a procedat şi cu şefia unor instituţii sau agenţii subordonate guvernului sau parlamentului sau chiar cu statut de independente. Astfel, conducerea Curții de Conturi, Comisiei Electorale Centrale, Centrului de protecție datelor cu caracter personal, Biroului Național de Statistică, Serviciului Grăniceri, Agenției Rezerve materiale ar fi revenit PLDM, ca şi cea a fiscului sau vămii.
De cealaltă parte, Partidul Democrat şi-ar fi revendicat şi obţinut şefia Procuraturii Generale, Comisiei Naționale a Pieții Financiare, Agenției relații funciare și cadastru, Biroului relații interetnice şi Centrului Naţional Anticorupţie.
Celelalte câteva agenţii, cum ar fi cea pentru reglementare în energetică, MoldSilva, Agenția Turismului au revenit liberalilor, care la fel ar fi obţinut dreptul să-i numească pe şefii de la SIS sau Banca Naţională.

Anexele care fixau aceste înţelegeri nu au fost făcute publice de la bun început. Ulterior, pe fundalul unor certuri între aliaţi, ele au fost furnizate presei de către liberali. Prin ce toată coaliţia şi-a atras critici dure din partea societăţii civile, care a observat că aliaţii au partajat, laolaltă cu funcţiile politice, şi demnităţi publice de interes major.

Mihai Godea este politicianul care participase, din partea PLDM, la negocierea acordului denunţat acum de această componentă a alianţei sub pretextul nevoii de depolitizare a unor demnităţi. L-am întrebat cum de au ajuns instituţii precum CC, SIS, PG, CNA, CNI în anexele secrete, contrar unor principii democratice, aşa cum spun observatorii:

„Nimeni nu s-a gândit atunci la modul serios la această problemă, atât de mare, controlul politic asupra instituţiilor şi nici nimeni nu a intuit la ce s-ar putea ajunge. Lucrurile au degenerat, s-au denaturat, pentru că atunci se vorbea despre asumarea responsabilităţii pentru aceste instituţii, iar în timp aceasta s-a transformat în subordonare totală. Dar nu asta e problema, ci modul în care funcţionează partidele politice în R.Moldova. Noi partide nu avem, ci avem otcine.”

Denunţând în urmă cu o lună acordul, premierul Vlad Filat a anunţat că vrea depolitizarea mai ales a Procuraturii şi centrului anticorupţie, dar şi a altor demnităţi. Cele două fusese cedate iniţial democraţilor, dar după ce prim-ministrul a cerut si obţinut demiterea procurorului general, ele au declanşat mai multe anchete penale pe numele miniştrilor controlaţi de partidul său. Posibilitatea renegocierii acordului, dar şi formării unei noi alianţei, este acum sub mare sens de întrebare, după ce democraţii au participat la debarcarea lui Vlad Filat şi afirmă acum, alături de liberali, că nu-l mai vor în calitate de prim-ministru.
XS
SM
MD
LG