Linkuri accesibilitate

Centrul îşi propune să fie o punte de legătură dintre autorităţi şi cetăţeni.




Republica Moldova este parte a convenţiei Aarhus, care se ocupă cu informarea şi implicarea cetăţenilor în rezolvarea problemelor de mediu, deja de 14 ani. Primul centru Aarhus a fost însă lansat la Chișinău abia marți. Acest centru a fost fondat de către Mişcarea Ecologistă din Republica Moldova cu suportul financiar al Ministerului Mediului şi îşi propune să fie o punte de legătură dintre autorităţi şi cetăţeni. Aceştia vor fi îndrumaţi să se implice activ în luarea deciziilor ce ţin de protecţia mediului şi să vină cu iniţiative de proiecte care să dezvolte un mediu natural sănătos. Mai multe detalii are Tamara Grejdeanu.

Promovarea educaţiei ecologice este un obiectiv inclus atât în Strategia naţională de mediu dar şi un angajament asumat ca parte a Convenţiei Aarhus semnată de autorităţile de la Chişinău. Prin urmare, deschiderea unor centre de informare a populaţiei în domeniul mediului, ar putea crea în opinia lui Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste, un itinerar educativ care să aducă simplul cetăţean la condiţia de conştientizare şi a sumare a unui comportament ecologic:

„Avem o orientare clară pe activităţi educaţionale, de consultare, campanii de sensibilizare şi de informare a publicului, şi de a crea până la urmă un portal web unde fiecare cetăţean din Republica Moldova va avea posibilitate să beneficieze de nişte modele tipizate, atunci când este vorba să apeleze al justiţie, când are nevoie de o informaţie legată fie de atmosferă, fie ca calitatea solului, a apei, să o poată găsi.”

Deocamdată Centrul Aarhus Moldova are filiale în Cimişlia şi Glodeni, însă autorităţile au de gând să deschidă astfel de instituţii în fiecare centru raional. Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru este de părere că prin intermediul acestor centre de informare cetăţenii ar putea fi antrenaţi în discuţii publice din care să rezulte idei şi soluţii concrete pentru îmbunătăţirea stării ecologice din localităţile lor:

„Ar fi bine ca fiecare autoritate publică locală să aibă un plan local de acţiuni pentru protecţia mediului, împreună cu societatea civilă, împreună cu cetăţeanul, ca să ştim ce acţiuni avem. Astfel de planuri noi nu le avem, şi din cauza că la nivel de autoritate publică de nivelul unu - primărie, de nivelul doi - raion, nu avem măcar un angajat în cadrul serviciilor descentralizate care prin funcţionalul să ar fi fost preocupat de protecţia mediului.”

Referindu-se la modul defectuos în care sunt tratate problemele de mediu, ecologistul Alecu Reniţă a spus că prin informare se poate promova modelul unui cetăţean responsabil, care să ştie cum să lupte atunci când i-a fost furat gazonul verde din faţa casei şi să vină cu iniţiative în faţa autorităţilor locale:

„Modelul acesta foarte falimentar pe care noi îl vedem zi de zi aproape în oricare localitate el o să fie strâmtorat, iar aceste centre ar trebui să fie în fiecare centru raional pentru că acestea sunt practic centre de educare ecologică, de informare, de participare a publicului, acces la justiţie.”

Pentru a se putea extinde în mai multe regiuni ale ţării, Centrul Aarhus mizează pe proiecte finanţate de Uniunea Europeană. Ecologiştii spun că fără mijloace financiare din exterior, perspectiva de realizare a obiectivelor propuse este una incertă, de aceea societatea civilă şi organizaţiile de mediu ar trebui să vină cu solicitări de granturi şi proiecte care ar avea la bază prevederile Convenţiei Aarhus.
XS
SM
MD
LG