Linkuri accesibilitate

Studiu al Reporterilor fără frontiere de ziua libertății internetului.




Organizaţia neguvernamentală Reporteri fără frontiere a dat publicităţii marți, cu ocazia zilei mondiale a libertăţii internetului, un raport special despre cenzura pe care încearcă şi de multe ori reuşesc guvernele autoritare să o impună internetului. Pe de altă parte se inteţesc şi îngrijorările autorităţilor din mai multe ţări democrate legate de atacurile cibernetice şi de spionajul cibernetic. Mai multe de la Oana Serafim.

Luni, pentru prima data o personalitate politică de primă importantă în deomeniul securităţii Statelor Unite, Tom Donilon, consilierul preşedintelui Barack Obama pe probleme de securitate naţională, a cerut guvernului comunist chinez să înceteze activităţile cibernetice îndreptate împotriva companiilor americane şi a unor agenţii guvernamentale. Declaraţia înaltului oficial de la Washington vine la două zile după ce premierul Chinei a respins acuzaţii similare venite dinspre Statele Unite.

„Comunitatea Internaţională nu poate tolera activităţi de spionaj cibernetic din partea nici unei ţări”, a spu Tom Donilon, citat de cotidianul „New York Times”.

China susţine că şi ea este o victimă a atacurilor cibernetice şi că ar dori convorbiri constructive la nivel internaţional pentru a impune reguli şi cooperare internaţionale împotriva atacurilor cibernetice.

Când vine vorba despre legi care să reglementeze internetul si accesul la el si la răspîndirea informaţiilor apare, firesc, îngrijorarea organizaţiilor care militează pentru respectarea dreptului la opinie şi la informaţie.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere, cu sediul la Paris, a dat publicităţii mai multe rapoarte în care ii numeşte pe duşmanii internetului – în general regimurile autoritare : Turkmenistan, Uzbeckistan, Belarus, Rusia, Iran, Siria, dar nu numai ele. Tentaţia de a limita accesul la internet, de a bloca anumite site-uri, este insă mult mai raspindită decît ar părea, consideră organizaţia Reporteri fără Frontiere.

Naţiunile Unite au recunoscut dreptul la libertatea de expresie a internetului într-o rezoluţie din 5 iulie 2012, în care se spune: „oamenii trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi în spaţiul virtual, ca si in cel real, deasupra graniţelor sau tipului de media”.

Rezoluţia a cerut să se promoveze accesul neingrădit la internet şi colaborarea internaţională în acest domeniu”.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg a decis în premieră anul trecut într-o hotarire luată împotriva Turciei că blocarea unui site încalcă articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Internetul a devenit unul din mijloacele principale ale indivizilor de a-şi exprima dreptul la opinie şi la informaţie”, se spune în decizia CEDO.

Google şi Twitter la rîndul lor au studiat situaţia şi au dat publicităţii rapoartele lor despre transparenţa internetului. Ambele rapoarte de anul trecut semnalează „o creştere importantă a cererilor din partea guvernelor de a supraveghea activitatea internetului”.

Potrivit raportului Google, solicitările guvernelor de a se îndepărta site-uri de internet cu conţinut politic au crescut. Scuza invocată de guverne este legată mai ales de presupuse acţiuni teroriste şi justificarea este lupta impotriva terorismului global.

Societatea civilă susţine că tentatia de a controla accesul la internet incalcă dreptul la viaţă privată al utilizatorilor şi avertizează asupra folosirii abuzive a legilor antiteroriste.

Potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontiere o alta scuză a autorităţilor este pretenţia că se apără minorii şi le limitează accesul la site-uri „dăunătoare”. Şi aici contraargumentul apărătorii libertăţii de expresie este ca reglementarile în domeniu sunt în general prea vagi şi pot fi folosite excesiv.

Pe de altă parte organizaţiile care apără drepturile artistice caută să impună restrictii severe impotriva pirateriei prin internet – de filme, de muzică, literatura si aşa mai departe. Şi aici contraargumentul apărătorilor libertăţii internetului este acela că reglementarile sunt mult prea laxe şi definirea dreptului de autor ar trebui revizuită.

Organizaţia Reporteri fără frontiere susţine jurnalismul cetăţenesc şi consideră că fără contribuţia jurnalistilor-cetăţeni din Siria, Iran, Azerbaijan, Rusia multe din actiunile represive ale autorităţilor nu ar fi fost niciodată cunoscute.

Regimurile represive din aceste ţări caută la rîndul lor să suprime aceste voci independente şi una dintre modalităţi este tăierea accesului la internet pe plan naţional sau local prin deconectarea electricităţii.

Este ceea ce se pare că s-a întîmplat in Siria timp de două zile la sfîrşitul lunii noiembrie, anul trecut, cînd autorităţile de la Damasc au organizat o ofensivă sângeroasă împotriva forţelor opoziţiei şi susţinătorilor acestora.
XS
SM
MD
LG