Linkuri accesibilitate

Alexandru Slusari: „În primul rând au de câştigat agricultorii oneşti care până acum au dus povara fiscală.”


Pe ultima sută de metri Guvernul a decis să aprobe un impozit unic în agricultură, inovaţie care a picat, se pare, pe un teren foarte fertil al aşteptărilor. Noul impozit consolidat le va „înghiţi” impozitul pe venit, pe cel funciar, pe imobil, taxa pentru apă, cea pentru drumuri şi cea pentru amenajarea teritoriului. De ce este o veste bună, dar şi de ce rămâne teren pentru critici? O convorbire cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Europa Liberă: Guvernul, aşadar, a aprobat şi a trimis Parlamentului pentru examinare prioritară – să luăm aminte – proiectul de lege privind impozitul agricol, proiect elaborat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Va fi, dacă va trece cu bine de Parlament, un impozit în loc de şase… Întâi de toate, este o veste bună din punctul de vedere al intereselor agricultorilor, aşa cum le vedeţi Dvs.?

Alexandru Slusari: „Din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere ai membrii „UniAgroProtect” este o veste bună pentru producătorii agricoli, deoarece cu ideea impozitului consolidat noi venim încă începând cu mai 2012, când s-au început primele discuţii şi în luna august Ministerul Agriculturii, cu participarea noastră, a început să lucreze asupra proiectului. După aia, undeva timp de trei-patru luni acest proiect stătea pe rafturile Ministerului Finanţelor, că nu era clară poziţia Fondului Monetar Internaţional care iniţial era categoric împotriva acestui proiect de lege. Şi acum noi eram în aşteptarea misiunii acestei instituţii ca la finele lunii februarie să discutăm încă o dată acest subiect.”

Europa Liberă: Şi a fost totuşi o decizie neaşteptată, iată, această decizie a guvernului?

Alexandru Slusari:
„Să vă spun sincer, am avut o doză de surpriză când am auzit că proiectul este aprobat, dar în mare parte surpriză plăcută. Deşi urmează să mai precizăm nişte lucruri în cadrul dezbaterilor din Parlament, dar în linii mari noi conceptual acceptăm această idee şi este din punctul meu de vedere convenabilă atât pentru agricultori, cât şi pentru stat.

Europa Liberă: Mai era vorba şi despre TVA, iarăşi un fel de teren de contradicţii dintre agricultori şi guvern. Acum cum stau lucrurile, e o decizie la fel satisfăcătoare?

Alexandru Slusari:
„Timp de jumătate de an agricultorii în diferite forme au protestat împotriva introducerii TVA-ului de 20 de procente, cu restituirea parţială. Vă amintiţi probabil că au fost şi discuţii, pe alocuri aprinse, au fost şi proteste în iulie 2012, discuţii, pe urmă iarăşi aşezarea la masa de negocieri, iarăşi poziţia FMI aşa intransigentă. Totuşi, până la urmă, această iniţiativă, care a fost în mare parte solicitată de către agricultori, ca aceste 12 procente să rămână pe conturile întreprinderilor agricole, fără restituire, fără ping-pong. Şi aici noi nu avem nici o rezervă vizavi de această iniţiativă, este binevenită şi noi sperăm că în scurt timp aceasta va fi adoptată la Parlament.”

Europa Liberă: Dar la fel ne amintim că atunci când insista pe 20 de procente să fie încasate, şi abia după această să fie restituite 12% veritabililor producători agricoli, guvernul zicea că astfel s-ar crea o mai mare disciplină şi s-ar omite situaţii în care cineva, care nu e producător, ar putea profita de această facilitate fiscală. Acest argument nu mai e valabil, sau guvernul s-a convins că nu profită nimeni, sau care e explicaţia?

Alexandru Slusari:
„Eu sper că totuşi noi am fost convingători. În discuţiile noastre, mai ales ultimele care au avut loc în decembrie la guvern şi Parlament, când noi am accentuat că problema disciplinei şi restituirii este mai puţin importantă, în timp ce pe cealaltă parte de cântar stă problema decapitalizării sectorului, în condiţiile în care după secetă producătorii agricoli şi aşa sunt decapitalizaţi şi, în situaţia în care ei urmează să identifice aceste mijloace, să le transfere şi pe urmă să aştepte 30 de zile, dar poate şi mai mult, de la fisc, era foarte complicat şi era pentru întreg sectorul agrar, repet, după secetă, periculos în contextul decapitalizării sectorului.”

Europa Liberă: Dvs. personal cum totuşi vă explicaţi această generozitate subită, neaşteptată a guvernului?

Alexandru Slusari:
„Ei, cu TVA noi cât de cât am aşteptat totuşi că această iniţiativă va lua foc. Dar eu nu vreau să fac aluzii că a fost în ultima zi de activitate a guvernului, deocamdată nu mă ocup cu politica şi nu vreau să dau calificative politice. Probabil că a existat şi acest moment, dar pentru noi până la urmă contează că noi am făcut un pas înainte. Problema cu TVA rămâne foarte importantă pentru noi şi noi ne oprim aici. Vă spun absolut sincer că noi şi mai departe vom monitoriza şi cred că peste câteva luni vom începe negocieri şi vom înainta propuneri referitor la revenirea la cota de opt procente, dar acesta e următorul pas.”

Europa Liberă: Este pentru prima dată în istoria mai recentă a agriculturii acest impozit unic, dle Slusari, nu? Sau au mai fost practici de acest gen?

Alexandru Slusari:
„A mai fost cu titlu de probă, dar nereuşită, în raionul Taraclia în 2004-2005. Dar din punctul meu de vedere raionul a fost ales nereuşit. Sperăm că acum noi, după ce vom îmbunătăţi acest proiect în dezbaterile de la Parlament, pentru că au mai rămas nişte probleme pe care urmează să le discutăm…”

Europa Liberă: Dar în ce, în ce a fost nereuşita? Şi în general acest impozit consolidat înseamnă aceiaşi bani pentru agricultori, dar plătiţi într-o formă mai facilă, sau e vorba totuşi despre o unificare şi o majorare a contribuţiilor, sau, dimpotrivă, micşorarea?

Alexandru Slusari:
„Este vorba în primul rând despre uniformizarea presiunii fiscale. În linii mari, bugetul nu ar trebui să piardă, ci dimpotrivă. Noi am pus prin această schimbare principiul acumulării mijloacelor financiare câte puţin de la toţi. Până acum a existat această practică în care o mică parte din agenţii economic plătea grosul impozitelor în sectorul agrar. După ce noi am schimbat modalitatea de calculare a impozitului şi am luat ca bază hectarul, acei agenţi economici care duceau până acum cea mai mare povară fiscală, desigur pentru ei o să fie micşorarea presiunii fiscale. Pe de altă parte, o bună parte din agricultorii care stăteau în umbră până acum, pentru ei o să fie mai problematic să ascundă veniturile, să ascundă producţia, deoarece ca bază este luat hectarul.”

Europa Liberă: Acest impozit unic, dle Slusari…

Alexandru Slusari:
„Mai bine ar fi să dăm noţiunea corectă. Este „impozit consolidat”, deoarece nu toate impozitele intră în această plată.”

Europa Liberă: OK. Acest impozit consolidat va fi calculat în funcţie de valoarea, calitatea terenului, înmulţită cu 3,1 lei, dacă îmi aduc bine aminte. Cum trebuie înţeles acest lucru? Dacă de exemplu sunt agricultor şi am teren mai prost sub aspectul bonităţii, plătesc mai puţin sau cum?

Alexandru Slusari:
„Desigur mai puţin. Deci, la noi bonitatea medie e 64. Dar dacă înmulţim plata a 3,1 cu 64 reiese că undeva în jurul a 200 de lei în medie urmează să fie acceptat pentru un hectar. Dacă bonitatea este mai slabă, terenul este mai puţin fertil, această plată va fi mai mică. Şi, invers, de exemplu la nord sau sud şi alte zone unde bonitatea este mai mare producătorii vor achita mai mult. Dar media eu v-am spus: 64 înmulţim cu 3,1 şi obţinem 196 lei per ha.”

Europa Liberă: Jumătate din valoarea impozitului va trebui achitată până la 30 septembrie a fiecărui an, iar a doua jumătate - până la 30 noiembrie. De ce această eşalonare, la ce foloseşte sau dăunează?

Alexandru Slusari:
„Conceptual e pus corect, deoarece impozitele se plătesc atunci când producătorii obţin mijloacele băneşti de la comercializarea producţiei agricole. Deci, prin definiţie, recolta se începe prin iulie-august, primele vânzări merg în august-septembrie şi agricultorii obţin primele venituri începând cu toamna.

Altceva că noi poate vom mai discuta ca acest impozit să fie achitat cu 50 procente în prima rata şi 50 – la a doua. Poate vom propune ca 25% să fie achitate până la 30 septembrie, iar restul până la 15 decembrie. Mă rog, eu cred că această întrebare urmează să fie discutată în dezbaterile parlamentare. Noi astăzi avem o întâlnire cu preşedintele Parlamentului şi eu sper că multe nuanţe ce ţin de subiectul impozitării, termenele impozitării şi alte nuanţe tehnice le vom discuta în cadrul dezbaterilor din parlament.”

Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, cine din categoriile de agricultori va fi oarecum avantajat de această inovaţie fiscală? Are aceasta darul, ca să spunem aşa, de a stimula pe cei care sunt mai întreprinzători, mai orientaţi să producă pentru economia de piaţă, mai deschişi către mecanismele de modernizare a agriculturii?

Alexandru Slusari:
„Cu certitudine. În primul rând au de câştigat agricultorii oneşti care până acum au dus povara fiscală, care lucrează în mare parte legal. Desigur pentru ei o să fie micşorarea presiunii în oarecare măsură şi mijloacele care rămân pentru ei o să fie utilizate pentru investiţii, crearea noilor locuri de muncă. Cu certitudine are de câştigat şi statul, mai ales bugetul local. Se presupune că acest impozit totalmente va rămâne la primărie. În aşa mod noi o să putem contribui şi la soluţionarea problema decentralizării.

Desigur că va fi o lovitură considerabilă pentru economia tenebră. Noi sperăm că se vor micşora evaziunile fiscale, va fi o lovitură asupra sectorului tenebru şi până la urmă aceasta va influenţa asupra numărului terenurilor neprelucrate, care este la ora actuală la o cifră destul de mare, de 200 de mii de ha. de terenuri agricole neprelucrate.”

Europa Liberă: O speranţă cu care e bine să începem această zi. Dle Slusari, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG