Linkuri accesibilitate

Aurel Lozan: consumul lemnului intern domestic în scopuri energetice, de construcţie etc. atinge cifra de un milion de metri cubi, dar autorizații există doar pentru cca. 500 de mii de metri cubi anual.


Uniunea Europeană va finanţa în Republica Moldova un al doilea proiect de îmbunătățire a legislației și guvernării în domeniul forestier. Este vorba despre ENPI FLEG, un program regional din cadrul Inițiativei Politice Europene de Vecinătate pe care UE are de gând să-l finanţeze în următorii patru ani cu 9 mln. de euro în ţări precum e Armenia, Georgia, Azebadjan, Moldova, Ucraina, Belarus și Rusia. Continuarea proiectului este necesară din cauza unor cote alarmante înregistrate la ilegalităţile forestiere, cum ar fi tăierile ilicite de pădure sau braconajul. Potrivit unui studiu al experţilor din cadrul proiectului, în Republica Moldova jumătate din consumul intern de lemne ar proveni din tăieri ilicite. Cum se poate însă îmbunătăţi gestionarea gospodăririi silvice, l-a întrebat Liliana Barbăroşie pe coordonatorul naţional al proiectului FLEG în Moldova, Aurel Lozan:

Aurel Lozan: „Pentru Republica Moldova tăierile ilegale sunt o mare problemă. Acest proiect a avut drept scop dacă să nu contracareze direct acest fenomen, atunci cel puţin să ridice această problemă, să o pună în vizorul autorităţilor atât republicane, cât şi celor locale şi să intervină prin intermediul mass-media pentru a arăta că există o problemă.

Pentru a judeca despre amploarea ilegalităţilor am realizat un studiu privind consumul. Deci noi am făcut un studiu şi am obţinut o cifră. Am comparat această cifră cu volumul tăierilor autorizate. Am ajuns la concluzia că cifra asta este dublă faţă de cea autorizată. Sunt autorizate circa 500 de mii de metri cubi anual. Studiul nostru a arătat că consumul lemnului intern domestic în scopuri energetice, de construcţie sau alte scopuri atinge cifra de un milion de metri cubi.

Diferenţa dintre un milion şi 500 de mii rămâne a fi din surse neidentificate. Rezultă că acest lemn este obţinut prin alte activităţi decât cele legale. Acest studiu a fost unul din succesele proiectului. Autorităţile au recunoscut acest lucru după 1,5 – 2 ani de discuţii. Acum nu este scopul proiectului să soluţionăm noi problema, pentru asta sunt autorităţile locale. Este guvernul, sunt ministere, sunt alte autorităţi. Asta este problema ţării. Noi am venit doar să ridicăm unele probleme, pe care unii specialişti poate şi ar fi îndrăznit să le ridice, dar nu aveau putere de a se exprima sau de a pune problema pe masă.

În afară de tăieri ilicite mai avem şi alte elemente ilegale asociate pădurilor. Unul din exemple ar fi problema braconajului. Uitaţi-vă la situația de la Pădurea Domnească. Respectarea unor norme, reguli, etici asta este o problemă.”

Europa Liberă: S-a operat vreo îmbunătăţire la nivel de lege, de reglementări?

Aurel Lozan:
„Legile în Republica Moldova nu sunt atât de imperfecte. Aplicarea legislaţiei este o problemă. Noi avem o lege pentru autorităţi, ca să fie respectată o ierarhie, să ne spună că uite ce bine lucraţi, legislaţia e bună, armonizată etc. pe de altă parte, avem un drum paralel cu cel legal. Mergând pe acest drum paralel şi uneori uitând să ne intersectăm, un drum pleacă aşa legal cu este el, altul pleacă în cealaltă parte.”

Europa Liberă: Dacă vorbim despre drumul cel ilegal, care ar fi soluţia?

Aurel Lozan:
„Soluţia trebuie începută de la individ. Îndemn populaţia locală dacă a depistat, a văzut vreo încălcare referitor la sectorul forestier şi la resursele naturale, în special la păduri, să filmeze, să înregistreze, să aducă informaţii, să telefoneze. Din câte ştiu Agenţia Moldsilva are o linie fierbinte.

Să ştiţi că în proiectul FLEG 2 avem şi nişte idei mai interesante. Proiectul ţine de guvernare şi aplicarea legislaţiei. Avem probleme la capitolul guvernare. Politicul este prea implicat în guvernarea
Pădurea nu este a Moldsilvei, pădurea nu este a dvs. sau a mea. Pădurea este a tuturor. Este o resursă publică...

forestieră. Nu înţeleg de ce când se fac selectările sau alegerile celor care să fie implicaţi în guvernarea forestieră nu se ia în calcul aspectul profesional. Ar trebui să fie un concurs public anunţat. Candidaturile care au aplicat trebuie să fie făcute publice, CV lor ar trebui să fie amplasate pe internet şi chiar populaţia să se dea cu opinia vis-a-vis de fiecare.

Pădurea nu este a Moldsilvei, pădurea nu este a dvs. sau a mea. Pădurea este a tuturor. Este o resursă publică pe care trebuie să o gospodărim reieşind din opinia publicului şi nu din opinia cuiva.”

Europa Liberă: Să înţeleg că o să sugeraţi autorităţilor sau chiar o să la asistaţi să organizeze aceste concursuri publice?

Aurel Lozan:
„Aceste concursuri nu sunt scopul proiectului, dar este un aspect la care ar trebui să lucrăm. Ce rezultate ne-am dori să obţinem din acest proiect? Avem mai mulţi deţinători de terenuri silvice. Marea parte din ele aparţin Moldsilva. Avem autorităţi publice locale, primării, care deţin terenuri silvice, inclusiv acele fâşii de protecţie.

Primăriile nu au o autoritate, o structură specializată sau o asociaţie care să le ajute, să le dirijeze sau să gestioneze lucrurile între ei la nivel logistic sau la nivel de administrare. În acest caz unul din pilonii proiectului viitor, care deja este în derulare, dar finanţarea încă nu s-a pornit, ar fi acordarea unei asistenţe şi a unui suport informaţional, tehnic autorităţilor publice locale, dar şi agenţi economici privaţi, care deţin terenuri, inclusiv acelor primării care vor dori în viitor să planteze păduri pe teritoriile abandonate sau alte terenuri disponibile pentru plantaţii.”
XS
SM
MD
LG