Linkuri accesibilitate

„Traseismul în Moldova este însoţit foarte frecvent de mituirea politică.”

“Traseismul politic reprezintă moartea democraţiei“, afirma la un moment dat, într-un interviu, preşedintele Partidului Naţional Liberal romăn, Crin Antonescu. Intre timp, nenumărați transfugi și nomazi din partidul PDL, asociat cu Basescu, au trecut la USL, coaliția aflată la putere la București, unde au fost primiți cu brațele deschise.

Acest “traseism politic“, expresie aplicată in primul rând parlamentarilor care își schimba partidul, executând un cadril in timpul mandatului si trecand la alte formațiuni --si modificând, desigur, echilibrul politic in Parlament-- , acest traseism e foarte obisnuit in țări precum Rusia, Franța si Italia. Campioana mondiala absoluta rămâne insa Brazilia. In Brazilia, in medie o treime din deputați își schimba partidul in timpul legislaturii.

În Europa, Italia este campioana traseismului, cum o arată întreaga istorie politica a țării de la razboi încoace, ba chiar si inainte de pauza pe care a reprezentat-o fascismul.

Exemple sint însă cunoscute si in sistemele politice mult mai stabile, cum sint cel american si cel britanic. Chiar si Churchill, in tinerete, era cunoscut pentru a fi trădat partidul conservator (Tory), trecând la liberali, pentru a reveni doua decenii mai târziu la conservatori.

In schimb, chiar si in țările in care nu este interzis -in majoritatea țărilor, de fapt-, traseismul e privit reprobator, atât din punct de vede moral, cât si strategic. E limpede ca alegătorii pot resimți acest nomadism interesat ca pe o trădare. Ei au ales un deputat pe o listă si iata ca acel om își întoarce cojocul pe partea cealaltă si trece la adversari.

Pe deasupra, in țările in care peisajul politic este in mod tradițional fragmentat, traseismul nu face decât sa mențină o fluiditate primejdioasa si ineficace între partide, a căror etichetă se arată a nu avea nicio importanță. De aceea, exista și situații rare in care traseismul politic este interzis in mod legal.

Astfel, pînă in 2010, Constitutia Ucrainei interzicea traseismul. Legea obliga deputații sa rămână pina la capatul mandatului membrii partidului in care fuseseră aleși. In 2010, Parlamentul ucrainean, Rada, a anulat această lege care îi împiedica pe deputați să practice o profitabilă echilibristică politică.

---------

În Republica Moldova, traseismul politic, chiar dacă nu este nici mai răspândit decât în alte democraţii fragile, şi nici că ar produce consecinţe mai grave, ia uneori nişte forme ce îi şochează pînă şi pe cei mai experimentaţi politicieni moldoveni.

La sfârşitul anului trecut, liderul comunist Vladimir Voronin ne spunea într-un interviu:

„Se cumpără pur şi simplu, precum s-ar cumpăra orice lucru la piaţa. Eu nu înţeleg altceva. Iaca eu nu înţeleg categoric. De acum îmi pare că ar trebui să ştiu mai multe şi să înţeleg mai multe, şi după vârstă, şi după experienţă. Dar nu înţeleg, sincer, cu ce ocazie şi din ce considerente ei cumpără un primar sau altul dintr-o localitate. Iată primarul din satul Danu, raionul Glodeni. Cu ce ocazie l-au cumpărat? Cu ce ocazie l-au cumpărat pe primarul din Anenii Noi? Vorbeşte toată lumea din Anenii Noi că ei i-au plătit 40 de mii de euro ca să treacă de partea lor.”

Această declaraţie a liderului opoziţiei comuniste era făcută postului nostru de radio într-o perioadă în care mai mulţi primari comunişti plecau la democraţi. Anterior acestei „hemoragii” la nivel local, partidul lui Voronin suportase şi altele la vârful partidului, când plecase mai întâi grupul Dodon, apoi pe neaşteptate grupul Mişin. Toţi au fost acuzaţi de partidul lui Voronin că s-au vândut fără a se spune clar cui anume.

Mai mulţi politologi, printre ei Mihai Cernenco, cred că şi căderea, săptămâna aceasta, a guvernului Filat este o consecinţă, fie şi indirectă, dar extrem de gravă a acestei forme locale „perverse” de mituire politică şi iată de ce:

„Traseismul în Moldova este însoţit foarte frecvent de mituirea politică. Excepţia fac plecările din PPCD, din 2007-2008 când deputaţii care plecau de la formaţiunea lui Iurie Roşca chiar se dezamăgiseră şi s-au dus la independenţi. Acum, însă, când oligarhii au venit în politică, se acţionează nu cu metode pur politice, şi au fost cumpăraţi mai mulţi deputaţi. Şi ca să vedeţi cine i-a cumpărat trebuie să vedem cum au votat. Felul cum s-a votat moţiunea de cenzură şi cum a fost îngropau guvernul AIE2 denotă clar cine i-a cumpărat. Pentru că conform oricărei logici politice, grupul Dodon şi ceilalţi independenţi nu trebuiau să voteze moţiunea de cenzură, pentru că inerent ea duce la anticipate. Iar ei nu sunt încă pregătiţi pentru alegeri anticipate, pentru că nu au încă structuri peste tot, şi cu certitudine că vor pica şi nu vor ajunge în parlament. Acuma cine a adus prima moţiune? Domnul Godea. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă un lucru foarte clar, ca să nu o facă PD, ca să fie acuzat că a declanşat anticipatele, a făcut-o Godea, care pentru astfel de mişcări a şi fost scos din PLDM.”

Printre politicienii cu valietăţi democratice, fenomenul la fel este considerat extrem de găunos. Iată doar un exemplu – deputatul liberal, Valeriu Munteanu:

„Nu cred că acest fenomen este mai răspândit în Moldova decât alte ţări unde democraţie este încă la mare căutare. Dar este un fenomen pernicios, dăunător, pentru că imprimă procesului politic o instabilitate. Nu întotdeauna oamenii apelează la traseismul politic din convingeri politice. De obicei sunt determinaţi de alţi factori. Asta îngreunează nu doar procesul politic, dar şi cel legislativ, fraudează dacă vreţi voinţa alegătorului atunci când a votat. ”

Valeriu Munteanu este deputatul care a promovat şi a obţinut adoptarea unei legi care să nu le permită transfugelor să constituie fracţiuni oficiale în parlamentul după abandonarea partidelor ce i+au adus în legislativ. Doar că în cazul grupului Dodon sau a altor neafiliaţi, lipsa unei fracţiuni nu i-a împiedicat să determine căderea unui guvern care ar putea duce la noi anticipate.
XS
SM
MD
LG