Linkuri accesibilitate

Primarii din Moldova învăţă ce este energia regenerabilă


„Ar fi bine să existe o strategie foarte clară la nivel naţional, pe fiecare regiune aparte, care să stabilească ce e mai rentabil.”

Instituţia care se ocupă de instruirea şi dezvoltarea profesională a aleşilor locali, Academia de Administrare Publică de pe lângă preşedinte, şi-a trecut în premieră în grila de studii un curs cu care vrea să-i înveţe pe primari cum să pună in aplicare tehnologii moderne si fezabile de încălzire a instituţiilor publice. Cursul este o iniţiativă a Proiectului UE - PNUD „Energie si Biomasă în
Moldova” şi a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică. Din considerente ecologice şi economice, Moldova vrea să obţină spre anul 2020 nu mai puţin de 20 la sută din necesarul de energie din surse regenerabile sau de alternativă. Dar mai multe primării deja s-au pomenit că au realizat proiecte ineficiente, montând cazane nerentabile sau lipsite de surse de material arzător. Liliana Barbăroşie relatează:


Petru Cosoi este de mai mulţi ani vicepreşedinte al raionului Călăraşi, timp în care, povesteşte el, în localităţi au apărut mai multe instalaţii bazate pe surse alternative de energie. O seră irigată cu ajutorul unei pompe conectată la o baterie solară în satul Meleşeni, trei instalaţii eoliene, adică din cele ce transformă vântul în energie la Vălcineţ, şi o linie de brichetare din rumeguş la Redeni - sunt deocamdată primele câteva succese. Odată cu apariţia cererii pentru noi tehnologii s-au înmulţit însă şi ofertele, spune Petru Cosoi, iar cu ele - şi riscul unor alegeri greşite:

„Noi aici în raion îi depistăm foarte uşor pe şmecheri. Dar ar fi totuşi bine să existe o strategie foarte clară la nivel naţional, pe fiecare regiune aparte, care să stabilească ce e mai rentabil. Noi nu ne putem compara cu nordul sau sudul, aici, în centru doar sunt alte surse de biomasă. Trebuie să cumpărăm din start acele agregate care pot fi rentabile pentru regiunea noastră. Dacă cineva o să aducă de peste hotare o tehnologie şi va pierde, treaba lui. Dar când e vorba despre o investiţie a statului, bazată pe bani publici, este absolut inacceptabil să se piardă nişte bani în van. Iată noi vream acum să trecem şcolile şi grădiniţele pe cazane pe biomasă. Dar ştim noi oare de ce resurse de acest gen dispunem?”

Şi Iulia Pancu, adjuncta şefului de raion de la Ungheni, spune că în timpul apropiat, şase instituţii publice din localitate îşi vor pune în funcţiune cazanele bazate pe surse biologice de energie. Dar va exista suficient material arzător ca să acopere necesarul? Şi nu se va ajunge la costuri similare cu cele suportate acum? Sunt întrebări la care alesul local nu are deocamdată răspuns:

„Nu ştiu cum va fi. Trebuie să fac o analiză pe bază de cifre. Riscuri există în orice. Acum la început când sunt mai puţini care au nevoie de peleţi, costul e acceptabil. Da dacă vor exista mai mulţi care vor vrea să-şi instaleze astfel de cazane, nu va creşte preţul. Dacă vrem să facem o schimbare, să nu o facem de dragul schimbării, doar pentru că e în vogă, ci ca să obţinem eficienţă şi reduceri de costuri.”

Academia de Administrare Publică de pe lângă preşedinte a iniţiat recent un curs care ar avea tocmai menirea să-i dumerească pe aleşii locali ce tehnologii ar da în localităţilor lor mai multă eficienţă. Victoria Ignat, specialist în instruire din cadrul proiectului „Energie şi biomasă” dezvoltat de PNUD - Moldova ne-a povestit cum a apărut ideea acestei instruiri:

„Noi am desfăşurat anul trecut mai multe trening-uri de eficienţa energetică pentru beneficiarii proiectului nostru în localităţi şi am văzut că este necesar să extindem la o scară mai largă aceste instruiri. Şi având în vedere şi strategia energetică care prevede ca până în 2020 să obţinem nu mai puţin de 20 la sută din necesarul de energie din surse regenerabile sau de alternativă, ne-am propus să aducem acest curs la scară naţională. Şi împreună cu IDIS Viitorul am elaborat curriculumul de studiu privind utilizarea surselor regenerabile şi l-am propus academiei. Scopul este să facem clădirile mai eficiente energetic şi să scădem facturile.”

Pentru rectorul instituţiei, Vasile Marina, scopul de bază este să-i ferească pe primari de greşeli generate mai ales de presiunea publicităţii agresive, venite din partea unor companii comerciale:

„Există o strategie energetică adoptată recent, dar nu am văzut în ea să existe nişte analize clare – că uite acolo mergem cu paie, acolo – cu peleţi, acolo cu vânt. Este nevoie să existe potenţialul bine determinat pe localitate. Nu acela care are interes să câştige. Natura doar nu ne permite ca toate paiele să le folosim la ardere, o parte trebuie să se întoarcă în pământ. De aceea aş şi dori să instruim primarii ca să nu acţioneze cu ochii închişi. Dacă îi lăsăm pe afacerişti să-şi facă businessul va fi un lucru negativ. Şi în privinţa energiei vântului - nu poate toată republica să fie cu staţii eoliene, şi când colo ele nu funcţionează că nu este vânt.”

Republica Moldova a accesat în ultimii ani importante fonduri europene pentru a aduce în sate noi tehnologii de producere şi conservare a energiei. Bunaoara, doar prin proiecutul „Energie si Biomasa” finantat de Uniunea Europeana, peste 130 de gradinite si scoli ar urma sa fie conectate pana in anul 2014 la sisteme de
incalzire pe baza de biomasa. Doar că ar fi păcat, susţin cu îngrijorare specialiştii, dacă investiţiile ar fi irosite pe instalaţii nerentabile din cauza lipsei unor planuri şi strategii bine puse la punct la nivel de localităţi.
Previous Next

XS
SM
MD
LG