Linkuri accesibilitate

Rugul aprins


Praga, comemorarea lui Jan Palach, 16 ianuarie 2009.
Praga, comemorarea lui Jan Palach, 16 ianuarie 2009.

René Kubášek: „Acest film o să-i ajute pe oameni să înțeleagă mai bine cum a fost acea perioadă și cît de important a fost ce a făcut Jan Palach.”




La 16 ianuarie 1969, Jan Palach, student la facultatea de istorie a Universității Carol din Praga, și-a dat foc în Piața Wenceslav din capitala cehă.

A lăsat o scrisoare în care anunța că și-a dat foc în semn de protest față de ocupația sovietică a țării sale, după ce trupele Pactului de la Varșovia au invadat Cehoslovacia în august 1968.

A murit patru zile mai tîrziu. Contestat de regimul comunist al vremii, contestat chiar și în zilele noastre de unul din membrii comuniști ai parlamentului ceh, sacrificiul lui Palach a rezonat profund în inimile cehilor, și a fost unul din catalizatorii căderii regimului comunist în Cehoslovacia, 20 de ani după moartea sa.

Acest protest suprem a fost însă rareori tema unor opere artistice. Din acest motiv, dar și datorită calității sale artistice, pelicula „Rugul aprins” a regizoarei de origine poloneză Agnieszka Holland, e de excepție.

Filmul spune povestea avocatei Dagmar Burešova, angajată de familia lui Palach în procesul intentat guvernului comunist, după ce autoritățile au început o acțiune de defăimare a lui Palach, acreditînd ideea că gestul său suprem nu a fost un protest politic, ci rezultatul unui dezechilibru mental.

Filmul, produs de rețeaua HBO Europe, are trei episoade și a fost prezentat în avanpremieră la Centrul Ceh dela București. Am stat de vorbă cu acest prilej cu directorul Centrului Ceh René Kubášek, și prima întrebare pe care i-am adresat-o a fost ce înseamnă Jan Palach pentru cehi?

René Kubášek: „Răspunsul ar fi ... curaj, curajul este ceea ce-l definește pe Jan Palach. A fost un moment din istoria noastră modernă în care am arătat, datorită lui, că lucrurile se pot schimba atunci când există curaj, iar acest lucru a fost foarte important, trist, dar important.”

Europa Liberă: Există o vorbă care spune că oamenii care nu-și rememorează trecutul, nu și-l amintesc, sînt condamnați să-l repete. În ce măsură crezi că cehii ar putea fi condamnați să-și retrăiască acest trecut?

René Kubášek:
„Eu sper că marea majoritate a cehilor știu bine cît de important este ceea ce a făcut Jan Palach, sper că nu sîntem condamnați să ne repetăm istoria, cam tristă în acea perioadă. Sîntem cumva mîndri de Jan Palach, și mă bucur că pînă la urmă avem și un film, un film foarte frumos făcut de o regizoare celebră, poloneza Agnieszk a Holland, pe care noi o considerăm că e cehoaică, a studiat la FAMU [Academia de Film și Televiziune din Praga], vorbește foarte bine limba cehă. Mă bucur că avem acest film pentru că nu există de fapt multe pelicule de ficțiune, sau documentare, despre 1968 și ce a urmat.”



Europa Liberă: Recent, în parlamentul de la Praga s-a propus ca ziua în care Jan Palach și-a dat foc să fie marcată la nivel de stat. Au fost însă voci în parlamentul de la Praga, și mă refer la unul din reprezentanții KSČM [Partidul Comunist din Boemia și Moravia], Grebeníček, care a spus că nu e bine să se facă o asemenea sărbătoare pentru că nu se știe exact dacă Jan Palach a avut un program politic, sau nu cumva a fost doar un om deranjat psihic. Iată că există și voci care contestă acest adevăr istoric al Cehiei. Cum se vede asta?

René Kubášek:
Există și voci care spun că homosexualii sînt bolnavi, există și voci care spun că 11 septembrie 2001 a fost pus la cale de serviciile secrete. Există voci, ce putem face? Evident că nu e adevărat, și cred că și acest film o să-i ajute pe oameni să înțeleagă mai bine cum a fost acea perioadă și cît de important a fost ce a făcut Jan Palach. Iar acest film nu e singurul eveniment cultural pe care îl organizăm ăn România legat de 1968 și evenimentele care au urmat - anul acesta se împlinesc 45 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia (fără România). Am stabilit cu celebrul fotograf ceh Josef Koudelka, care a făcut faimoasele poze în '68, să aibă o expoziție în București despre 1968, în luna octombrie. Va fi prima expoziție a lui Josef Koudelka (membru al Agenției Magnum, și unul din cei mai celebri fotografi din lume) în București, iar evenimentul va fi organizat în colaborare cu Institutul Francez, pentru că Koudelka a plecat din Cehia la Paris după 1968.
  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

XS
SM
MD
LG