Pedeapsa pentru abandonul copiilor ar putea deveni mai aspră

Cât de sănătoasă poate fi o ţară în care din totalul miilor de copii ţinuţi în diferite instituţii ale statului doar trei la sută sunt orfani? Poate fi oare o pedeapsă penală pentru părăsirea, alungarea, lăsarea fără ajutor a copilului o soluţie? Şi ce facem ca stat cu unii minori după ce aceştia au fost lăsaţi în voia sorţii? Îi umilim în continuare? Teme de discuţie cu deputata liberal-democrată, vicepreşedinta Parlamentului, Liliana Palihovici.

Europa Liberă: Sunteţi autoarea a două iniţiative legislative recente – una pentru responsabilizarea părinţilor împotriva abandonului copiilor şi alta – pentru înlocuirea încarcerării cu metode ce exclud umilirea minorilor aflaţi în detenţie… Haideţi să le luăm pe rând… Intenţia de amendare a Codului penal astfel încât răspunderea părinţilor pentru abandonarea copiilor să fie mai grea… De fapt, legislaţia de acum, blândă în acest sens, cum spun mulţi, ce prevede?

Liliana Palihovici: Astăzi Codul familiei instituie faţă de părinţi obligaţiunea de a întreţine copii şi în Codul familiei se spune clar care sunt condiţiile în care părinţii trebuie să-şi execute această responsabilitate. Din păcate, în Codul penal nu avem nici o prevedere care ar spune ce se întâmplă cu acei părinţi care nu respectă aceste drepturi ale copiilor de a creşte sănătoşi şi a creşte în familie. Sunt suficiente cazuri în Republica Moldova de abandon a copiilor, iar abandonul din punctul meu de vedere reprezintă cea mai gravă formă de neglijare a copiilor. Avem copii lăsaţi în orfelinate cu părinţii vii, avem copii pe care administraţia publică locală îi găseşte prin păduri, prin vii, abandonaţi în case părăsite, ceea ce înseamnă supunerea copiilor la chinuri fizice şi morale. Astfel de părinţi trebuie să fie pedepsiţi penal, de aceea am şi venit cu această iniţiativă legislativă de modificare a Codului Penal şi includerea pedepselor clare pentru părinţii care nu-şi exercită acele obligaţiuni de părinte şi responsabilităţile lor de a creşte un copil sănătos.

Europa Liberă: De fapt, sunt avuţi în vedere doar copiii ajunşi în grija statului, la instituţii, sau toţi copiii care într-un fel sau altul sunt abandonaţi sau neglijaţi într-o ţară în care sute de mii de părinţi practic nu-s acasă?

Liliana Palihovici: Nu doar copii care se află în instituţii deja. Sunt foarte multe cazuri în ultimii ani, chiar recent am fost într-o vizită la Sângerei şi într-un centru de plasament temporar unde am văzut 14 copii pe care poliţia pentru minori i-au găsit pe fiecare în diferite situaţii. Pe trei i-au găsit într-o câmpie noaptea. Părinţii fiind dintr-o familie dezordonată, au plecat cu băutul şi nu s-au mai întors. Copiii, mici fiind, s-au pornit să-şi caute părinţii. Poliţia i-a găsit aproape îngheţaţi. Aceşti părinţi trebuie să fie cumva pedepsiţi? Ei nu erau într-o instituţie, ci abandonaţi acasă.

Europa Liberă: De fapt, ce pedeapsă penală pentru abandonarea copilului aveţi în vedere, în intenţia de amendare a Codului penal?

Liliana Palihovici: Pentru astfel de comportamente ale părinţilor vin cu propunerea de pedeapsă penală ceea ce ar fi de la 150 la 180 de ore de muncă în folosul comunităţii, sau de închisoare până la doi ani. Aceasta va decide judecata în funcţie de gravitatea situaţiei în care a fost lăsat copilul. Şi totodată aici nu doar abandonul va fi pedepsit, ci şi cazuri de alungare a copilului de la casă sau lăsarea lui fără ajutor. Pentru că şi aceasta este o condiţie în care copilul este supus suferinţelor fizice şi morale. Şi la fel cer să fie pedepsit cu muncă în folosul comunităţii sau închisoare până la doi ani. Din punctul meu de vedere, munca în folosul comunităţii ar da spaţiu pentru ca şi cu părintele să se lucreze pentru a-l ajuta să înţeleagă cât de important este să-şi crească el copilul şi de a ţine copilul în familie. Pentru că acest amendament nu vine cu ideea să-l închidă pe părinte la închisoare şi să lase copilul singur. Deci, este un instrument de responsabilizare a părinţilor dezordonaţi. Tot în această iniţiativă, această pedeapsă este prevăzută şi pentru acei părinţi care mai mult de cinci luni nu şi-au achitat pensia de întreţinere stabilită de judecată, fiindcă şi aceasta este considerată ca o abandonare în condiţiile în care copilul nu are cu ce să fie crescut.

Europa Liberă: Părăsirea copiilor, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunerea la suferinţe fizice sau morale ş.a.m.d. sunt cauze pentru care ar urma să se poate răspundere penală… Dar, de fapt, cine va trebui să constate şi să semnaleze aşa ceva prin obligaţie atribuită?

Liliana Palihovici: Deja legislaţia prevede şi acest lucru în mare parte se face. Autorităţile publice locale şi poliţistul de sector. În fiecare raion există departamentul de poliţie pentru minori şi oricine poate sesiza poliţia că un copil a fost abandonat. Atunci deja vin reprezentanţii poliţiei, cu administraţia publică locală care constată situaţia, iau copii şi îi duc într-un centru de plasament temporar şi lucrează mai departe cu părinţii.

Europa Liberă: Doriţi de fapt prin această iniţiativă un fel de compensare prin pedepse penale a golurilor etice care apar în moldoveanul recent? Credeţi că va înlocui teama de pedeapsă acel simţ, poate de altă dată în mare măsură, care nu permite neglijarea copilului?

Liliana Palihovici: Nu este suficient doar acest lucru. Deci, ceea ce trebuie să facem este să lucrăm mult la prevenire. Din punctul meu de vedere, şi rolul asistentului social, şi rolul autorităţilor publice locale este de a lucra mai9 mult cu familiile care sunt în categoria de risc. În fiecare localitate se ştie care este o familie de risc şi autorităţile locale, şi poliţia trebuie să lucreze ca să nu ajungem la astfel de situaţii. Poate pare banal, dar în localitate autorităţile trebuie să organizeze diverse activităţi cu aceşti părinţi pentru a-i ajuta să-şi exercite această responsabilitate. Statul oferă tot felul de suporturi financiare în cazul în care aceste familii nu au resursele necesare pentru a-şi creşte copii, dar statul nu poate să înlocuiască părinţii şi nici nu trebuie. Cred că tinerii ar trebui să primească şi ei tot felul de instruiri până a forma o familie. Ca să înţeleagă responsabilitatea pe care un matur o are atunci când se naşte un copil.

Europa Liberă: Cu referire la a doua iniţiativă despre care vorbim azi . Când e vorba de înlocuirea încarcerării minorilor din detenţie cu metode care nu ar umili… ce se are în vedere, e fapt?

Liliana Palihovici: În general, majoritatea oamenilor ştiu că în detenţie pentru încălcarea regulamentului deţinutului, nu contează dacă e minor sau adult, este încarcerat într-o cameră întunecoasă pentru o anumită perioadă. Şi condiţiile în acea cameră sunt destul de dure. Din punctul meu de vedere, acest lucru încalcă drepturile omului, indiferent că această persoană îşi ispăşeşte pedeapsa într-o instituţie pentru o crimă pe care a săvârşit-o. Tratamentul lui trebuie să fie unul cu demnitate, pentru că noi ne dorim ca acel deţinut, la ispăşirea pedepsei să se întoarcă şi să devină membru deplin al societăţii, să se integreze în societate. Prin tratamentele inumane şi degradante faţă de aceste persoane în locurile de detenţie noi şi mai mult mărim prăpastia între el şi societate.

De aceea, iniţiativa mea a venit ca să modifice cadrul nostru legal şi să-l aducă în conformitate cu art. 3 al Convenţiei europene a drepturilor şi libertăţilor omului, care spune că fiecare persoană trebuie tratată cu demnitate şi fără umilinţă, şi în afara oricăror forme de tortură. Atunci când un deţinut încalcă regulamentul, propun să fie sancţionat prin diverse metode. Prima dată prin avertisment, a doua - prin interzicerea primirii coletelor de la familie. O altă pedeapsă este micşorarea termenului discuţiilor telefonice cu familia, sau chiar interzicerea întrevederii cu familia. Dacă încălcare a fost una mai gravă, atunci camera de izolare temporară propun să fie înlocuită încarcerarea cu izolare temporară, pentru că ar putea fi cazuri când deţinutul prezintă pericol pentru alţii. Şi atunci trebuie să existe condiţii umane şi neapărat să aibă o oră cel puţin de plimbare la aer şi să fie sub supravegherea medicului. Aceasta ar însemna tratament uman.

Europa Liberă: Da. Şi aceşti deţinuţi vor deveni la un moment dat părinţi şi ar trebui să aibă acele instincte de grijă faţă de copii...