Linkuri accesibilitate

Alegerile prezidențiale - miza modificării Constituției de la București?


Lemn de foc și o căruță.
Lemn de foc și o căruță.

Liberalii români au abandonat destul de repede ideea trecerii la o republică parlamentară.

Prezidentialele-miza modificarii Constitutiei?

Dezbaterile referitoare la modificarea Constituției Romaniei sint din ce in ce mai politizate, iar liniile de forta ale viitorului proiect au fost abandonate destul de repede, in favoarea subiectului care conteaza cel mai mult pentru partidele autohtone: alegerea presedintelui, programata pentru finele anului viitor.

De altfel Comisia pentru modificarea Constitutiei este condusa de seful Senatului, Crin Antonescu, prezidentiabilul Uniunii Social Liberale (USL), alianta care guverneaza România cu o majoritate de 70 la suta in Parlament.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie Crin Antonescu se afla pe un trend ascendent si aproape jumatate din populatia tarii il percepe ca pe viitorul presedinte al României.

Pornind de la aceasta realitate, liberalii români au abandonat destul de repede ideea trecerii la o republica parlamentara, in care presedintele sa fie ales de parlament si sa aiba prerogative restrinse.

Uniunea Democrata a Maghiarilor din România miza pe o astfel de solutie, care la un moment dat parea acceptabila chiar si pentru socialisti, mai ales in contextul in care actualul sef al statului, Traian Basescu a fost criticat des si foarte aplicat de fortele aflate acum la guvernare pentru puterile pe care i le da Constitutia si pentru faptul ca a putut fi un „președinte jucator”.

Lucrurile s-au schimbat, insa, acum cind liberalii si socialistii se pregates sa-si adjudece functia suprema in stat.

E posibil, deci, ca istoria sa se repete, iar modificarea Constitutiei sa se faca la fel ca in 2003 pentru un anume actor politic. Fostul premier de atunci, Adrian Nastase, aflat astazi la inchisoare pentru fapte de coruptie, a reusit sa lungeasca mandatul prezidential de la 4 la 5 ani si sa clarifice anumite ambiguitati constitutionale in favoarea sefului statului plecind de la premiza ca el va ocupa aceasta functie.

O astfel de ipoteza pare sa guverneze si in aceasta perioada asupra Comisiei de revizuire, din care nu face parte nici un specialist in drept constitutional, iar seful acestei Constituante nu are pregatire de jurist si nici experienta politica necesara in astfel de cazuri.

Poate daca erau inclusi in Comisie fosti sefi de stat sau de guvern sau politicieni cu traditii politice familiale in perioada dintre cele doua razboaie, lucrurie ar fi fost mai putin superficiale.

Asa cum se prezinta actuala Constituanta este mult inferioara celei formata in 1990, care a lucrat la textul primei Constitutii post-comuniste si care era formata si din constitutionalisti si politicieni cunoscatori ai regimurilor politice occidentale, care puteau percepe inclusiv riscurile pentru o democratie tinara, cum era si este inca România.

Cei care vor incepe lucrul la modificarea Constitutiei Romaniei refuza sa se foloseasca de materialul si documentele strinse de fosta Comisie Prezidentiala de Analiza a Regimului Politic si Constitutional, care in 2008 a dat publicitatii un document clar in care prezenta de pilda avantajele si dezvantajele unui regim semiprezidential si care ar putea fi de un real folos pentru membrii noii Constituante.

Comisia prezidentiala a fost compusa din specialist recunoscuti in domeniu, constitutionalisti de renume si coordonata de doi politologi cu renume, Matei Dogan, care a murit in 2010, dar ale carui carti se studiaza in universitatile franceze si Aurelian Crăiuțu, profesor la Indiana Univerity.

In contrapondere, liderul liberalilor Crin Antonescu l-a numit pe Cristian Pirvulescu, profesor la Scoala Politica de Studii Administrative din Bucuresti drept coordinator al Forumului Constitutional, un fel de comisie paralela cu cea parlamentara in care societatea civila sa faca propuneri pentru modificarea legii fundamentale. In acest fel seful Constituantei incearca sa-si credibilizeze polzita, numai ca profesorul Pirvulescu este si autorul contestatului sistem electoral uninomial autohton, atit de original, incit de multe ori candidatii la alegerile parlamentare care sint pe locul trei intr-un colegiu cistiga in defavoarea celor care s-au aflat pe primul loc.

Deocamdata nici profesorul Cristian Pirvulescu, nici senatorul Crin Antonescu nu si-au prezentat propria viziune asupra viitoarei Constitutii, in schimb un alt politolog, europarlamentarul PDL, Cristian Preda s-a grabit sa spuna ca ar fi necesara reducerea mandatelor prezidentiale la unul singur, dar si introducerea deficitului obligatoriu in noua lege fundamental.

Ar fi astfel interesant de analizat daca fostii presedinti romani n-ar fi fost mai eficienti stiind ca au la dispozitie doar patru ani pentru a demonstra ce pot face.

Politigraf

XS
SM
MD
LG