Un model energetic: Școala Nr. 3 din Cărpineni, Hâncești

În condiţiile în care preţul gazului şi al cărbunelui cresc în fiecare an, tot mai multe instituţii publice din Republica Moldova aleg să se încălzească pe timp de iarnă utilizând biomasă produsă din paie sau alte deşeuri vegetale. Este şi cazul şcolii nr. 3 din satul Cărpineni, raionul Hânceşti, care îşi asigură încălzirea arzând pelete de floarea soarelui. Proiectul de patru ani „Energie şi Biomasă”, susţinut de UE, prevede că până în 2014 inovaţia să se răspândească în toată ţara. Alla Ceapai a fost să vadă cât de cald este la şcoala din satul Cărpineni.

Primul lucru care sare în ochi atunci când ajungi la şcoala nr. 3 din satul Cărpineni, raionul Hânceşti, sunt geamurile termopan si acoperișul renovat. Sălile de clasă dotate cu calorifere moderne intregesc tabloul.

Acum un an şcoala arată altfel, spune cu mindrie directoarea Elena Solomei. Pe timp de iarnă salile de clasă erau incalzite cu sobe, dar geamurile vechi faceau imposibila pastrarea caldurii: „Era rece. Noi şi copiii eram nevoiţi să facem orele îmbrăcaţi cu haina de iarnă şi cu căciulă. Cu toate că căldură parcă era.

Şi mai aveam un necaz mare atunci când afară bătea vântul şi hogeagurile de la primul nivel ajungeau la al doilea şi sobele nu trăgeau pe timp de vânt. Uneori ieşea fumul înapoi, adică în sălile de clasă. Eram nevoiţi să deschidem uşa, geamurile ca să aerisim clasa. Soba asta tot timpul mai crăpă şi mai ieşea fum şi mizeria asta tot timpul făceau un disconfort.”

O elevă din clasa a 7-a, Valeria Aristov, îşi aminteşte şi de cei patru sobari care veneau dis de dimineaţa la şcoală pentru a face focul, iar în timpul orelor stăteau la paza sobelor: „Trebuia să ne apropiem de sobe să ne încălzim că nu era multă căldură. Sobele fumegau şi era mult fum în clase. Nu era atât de comod cum este acum cu caloriferele.”

Primăria din Cărpineni a investit 780 de mii de lei pentru geamuri, acoperiş, calorifere şi tevi. Asta a fost principala condiţie ca şcoala să obţină suplimentar 85 de mii de dolari de la PNUD prin programul „Energie şi Biomasă”. Din banii europenilor au fost procurate şi conectate statii de termoficare moderne care funcţionează pe bază de combustibil produs din biomasă.

Primarul de Cărpineni, Ion Cărpineanu, spune că de îndată ce a aflat despre acest proiect nu a ezitat să aplice. Iar cel mai convingător argument a fost cel financiar. Acum pentru încălzirea şcolii se cheltuiesc de două ori mai puţini bani, spune Ion Cărpineanu: „Utilizând şi implementând asemenea tehnologii noi putem să obţinem o independenţă energetică a localităţii faţă de diferiţi factori de decizie. Faptul că până în 2011 această şcoală se încălzea la cărbuni nu era atât de bine şi nu era un avantaj pentru localitatea mea de aceea că de multe ori eram în aşa situaţie când cărbunii nu erau de calitate. Noi cheltuiam banii publici şi nu aveam eficienţă.”

Utilizarea energiei termice produsă din paie sau alte deşeuri vegetale, pentru unii poate însemna un fel de întoarcere în Evul Mediu. Numai că economiile de zeci de mii de lei, graţie folosirii resurselor energetice naturale, tocmai este dovada cea mai bună a modernităţii.

De această părere este Nicolae Zaharia coordonatorul proiectului „Energie şi Biomasă”: „La preţurile actuale pe care noi le avem la gaze naturale o gigacalorie produsă la un cazan performant costă 1600-1700 de lei. Aceeaşi gigacalorie produsă la un cazan performant pe biomasă ar costa nu mai mult de 400 de lei. E de patru ori mai ieftin. În condiţii casnice normale economia poate fi de două ori. Totul depinde de foarte mulţi factori: gradul de izolare a clădirii, gradul de infiltrări prin fundaţia casei, prin geamuri, pereţi, acoperiş.”

Nicolae Zaharia spune că încălzirea cu biomasă comportă şi anumite riscuri. Şi asta pentru că instalaţiile de încălzire care produc asemenea combustibil trebuie supravegheate periodic şi încărcate cu brichete de paie sau pelete la fiecare patru ore.

Proiectul „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană, îşi propune ca până în anul 2014 să conecteze peste 130 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare şi primării din ţară la sisteme de încălzire pe bază de biomasă. În prezent 121 de instituţii publice beneficiază de asemenea instalaţii. Totodată proiectul va subvenţiona procurarea a circa 500 de cazangerii în gospodării casnice.