Linkuri accesibilitate

Ce mai trebuie făcut ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să trăiască bine şi împreună, în marea familie europeană?


Nicolae Timofti și Traian Băsescu la București.

Nicolae Timofti și Traian Băsescu la București.

La sfîrșit de săptămână cu Europa Liberă și Valentina Ursu.



Susţinerea aderării Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, preluarea acquis-ului comunitar, acordarea de asistenţă de dezvoltare din partea Bucureştiului, sub forma de donaţie de 100 de milioane de euro, creşterea numărului de burse de studii în România – acestea sunt doar câteva din rezultatele bunei cooperări moldo-române. Ce mai trebuie făcut ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să trăiască bine şi împreună, în marea familie europeană?

Preşedintele României Traian Băsescu ar putea face o vizită oficială în Republica Moldova, la începutul lunii februarie, în cadrul căreia va avea mai multe întrevederi cu demnitarii de la Chişinău. Invitaţia a fost lansată încă în primăvara anului trecut, în timpul vizitei preşedintelui moldovean Nicolae Timofti la Bucureşti. Dar abia acum a fost acceptată de omologul său român. Despre felul cum înţeleg oamenii simpli colaborarea dintre cele două state Europa Liberă a căutat să afle de la trecătorii întâlniţi ocazional pe străzile din Străşeni.

-„Relaţia moldo-română, dacă nu ar fi lichelele acestea comuniste, demult se îmbunătăţea şi avea să fie bine. Poate şi gazoductul Iaşi-Ungheni, şi mai multe se rezolvau. Dar aşa, în 2001, când au venit comuniştii, chipurile, să mergem înspre Uniunea Europeană şi pe urmă brusc ne-au întors înapoi. Băsescu trebuie, pe toate căile posibile – că el e preşedinte, cunoaşte şi atâţia ani e la putere – să ne ducă numaidecât spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce proiecte ar trebui să se iniţieze, să se implementeze, cu suportul celor două state, Moldova şi România?

-„Poate în economie mai mult.”

Europa Liberă: Investiţiile româneşti de ce atât de greu trec Prutul?

-„Investiţiile? D-apoi vedeţi cum se întâmplă şi acolo! Că se mănâncă şi acolo în Parlamentul lor. Nu e înţelegere. Preşedintele Băsescu... eu ştiu că el ne susţine. Să se străduie, pe orice cale, să facă ceva pentru noi. Noi din trupul lor am fost rupţi, în 1812. Din trupul ţării am fost rupţi. Am avut oameni mai în vârstă care doreau să vadă unirea aceasta mare cu ţara. Sunt pensionar de acum, dar totuşi sper să apuc cu zile unirea.”

Europa Liberă: Vine preşedintele României, Traian Băsescu la Chişinău.

-„Nu-mi trebuieşte el mie. Că aceştia cer unire. S-au împlinit 154 de ani. Aici trebuie român? Noi suntem în Moldova.”

Europa Liberă: O relaţie bună între Republica Moldova şi România?

-„Lasă să fie. Lasă să fie. Dar să nu ne unim. Nu-mi trebuie mie unirea asta a lor.”

Europa Liberă: Cum vedeţi o relaţie bună?

-„ Să vindem, să ducem, să aducem, să ne împăcăm aşa. Dar nu să fim la un loc.”

Europa Liberă: Cum vedeţi relaţia dintre cele două state? Ce e bine? Ce e mai puţin bine?

-„Vorbim aceeaşi limbă, limba română. Ar trebui să fim în relaţii de frăţie, nu că facem coaliţii, că ne unim unii cu alţii. Ei au statul lor. Noi avem statul nostru. Ţinem legătură de vecinătate.”

Europa Liberă: Ce proiecte ar putea să fie propuse, realizate?

-„Ce ţine de infrastructură, chiar şi dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova ar fi foarte bine de făcut cu ajutorul României. Pentru că deja ei sunt în Uniunea Europeană. Ei au o capacitate de gândire cu mult mai super decât ai noştri.”

Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat preşedintele României, Traian Băsescu. Cum vedeţi relaţia moldo-română?

-„La unire cred că nu se va ajunge. Dar atâta timp cât majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova îşi recapătă cetăţenia românească, cred că totul va fi bine. Suntem două ţări diferite, dar o singură naţiune. Vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi istorie, aceeaşi cultură.”

Europa Liberă: Vine preşedintele României, Traian Băsescu la Chişinău. Cum e relaţia dintre cele două state?

-„Ee, relaţia... Relaţia nu e chiar bună, fiindcă relaţia e când ai economie, când economia e puternică. Acuma totul hotărăşte numai economia. Numai economia hotărăşte.”

Europa Liberă: Şi de ce sunt puţine proiecte economice între cele două state?

-„Fiindcă cineva e cointeresat ca să nu avem relaţii bune, că avem tare mulţi duşmani.”

Europa Liberă: Cine sunt duşmani?

-„ În primul rând, Rusia, care ne-a luat Transnistria, iată asta e. Numai Rusia socot că e duşmanul principal. Sunt iată ţările din Europa, se uită la noi cu mai multă dragoste, cu mai multă deschidere. Rusia numai rău ne vrea. Lor le e mai convenabil ca Moldova să degradeze, să nu aibă perspectivă, ca lumea să se dezvolte, chiar şi îndeobşte să nu aibă perspectivă, nu că europeană. Rusia tare, tare s-a schimbat, în ultimul timp. Din rău mai rău.”

Europa Liberă: La Chişinău este aşteptat preşedintele României, Traian Băsescu. Cum vedeţi relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti astăzi?

-„Este loc pentru mult mai bine, măcar pentru acel fapt că România pledează pentru aderarea şi Moldovei la Uniunea Europeană. Am avea mult de câştigat.”

Europa Liberă: Dimensiunea economică e explorată între cele două state, Republica Moldova şi România?

-„Este loc pentru mult mai bine.”

Europa Liberă: Ce s-ar putea face în domeniul economic?

-„Măcar în domeniul energetic am putea mult câştiga, fiind mai aproape de România. Să avem o alternativă la gazoductul cel care vine dincolo, din Est. Aceia, în orice moment, pot închide oxigenul, cum spun aceştia, ai noştri. Şi atunci ni se dictează alte interese, măcar şi în domeniul transnistrean. Noi vrem totuşi încolo, spre Europa, susţinuţi de România. Fiindcă ne vor susţine numaidecât. ”

***

Despre evoluţia relaţiilor dintre cele două state, Europa Liberă a discutat şi cu omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova. El e de părere că relaţiile moldo-române vor fi dominate de mai mult pragmatism, căci până acum s-au făcut foarte multe declaraţii politice, s-au făcut schimburi culturale, de cărţi şi altele, dar proiectele economice, aşa cum spune Ion Sturza, au rămas în urmă.

Ion Sturza: „Şi în România, şi în Republica Moldova guvernele şi elitele politice sunt axate acum pe agendele politice interne. Deşi, formal vorbind, lucrurile în plan bilateral continuă să aibă o dinamică oarecare. Vizita domnului Leancă la Bucureşti – o vizită bună, care a avut ecouri pozitive, cu o abordare mai pragmatică, mai puţin ideologizată a relaţiilor bilaterale. Vizita lui Băsescu va fi cred că una tipică domnului preşedinte: cu multe emoţii, cu multe declaraţii sentimentale. După ce se vor reaşeza lucrurile cu noul guvern la Bucureşti, se va intensifica şi realizarea agendei economice, sper eu.”

Europa Liberă: Acum 3 ani, domnul Băsescu a mai vizitat Republica Moldova. Foarte mulţi îşi amintesc de sprijinul pe care l-a acordat, pe timpuri, preşedintele României fostei guvernări comuniste, în frunte cu Vladimir Voronin.

Ion Sturza:
„Da, domnul Băsescu atunci a fost implicat personal împreună cu preşedintele Georgiei, Saakaşvili, în crearea unei coaliţii postelectorale, în 2005. Atunci se întrevedea o reorientare a guvernului de la Chişinău şi a lui Voronin către Europa, pe fundalul unei supărări vizavi de Rusia, după încercarea de a semna un acord cu Transnistria, Memorandumul Kozak şi aşa mai departe. A fost o relaţie care a durat relativ nu mult timp. Dar a fost destul de conjuncturală şi speranţa era că Moldova poate să fie ruptă din orbita ex-sovietică.”

Europa Liberă: Şi e ruptă Moldova din această orbită?

Ion Sturza:
„Cred că da. Deşi vreau să vă spun că anul 2013 va fi un an de mare încercare pentru Republica Moldova. Agenda externă şi internă este dominată de relaţiile noastre cu Uniunea Europeană. Bineînţeles că summit-ul de la Vilnius este unul crucial. Eu sper că actuala guvernare şi Alianţa nu va fi atât de naivă şi îngăduitoare, aşa cum am fost noi în 1999, când am permis ca perspectivele europene ale Republicii Moldova, în anul decisiv, să fie demontate atât pe plan interior, cât
Sunt din cei care nu doresc ca Republica Moldova să avanseze şi să aibă nişte relaţiile formale atât ca ţară asociată Uniunii Europene, cât şi în regimul de vize.

şi exterior. Bineînţeles că anul acesta vor fi foarte multe încercări, provocări atât din interiorul Republicii Moldova, cât şi din exterior. Sunt din cei care nu doresc ca Republica Moldova să avanseze şi să aibă nişte relaţiile formale atât ca ţară asociată Uniunii Europene, cât şi în regimul de vize. Unii pe interior o fac din gelozie şi din invidie, pentru că n-ar fi vrut ca aceste succese să fie asociate cu alţii decât cu ei, ceea ce denotă o lipsă de maturitate politică. Din exterior lucrurile vor fi şi mai grave. Şi vedem că chiar anul a debutat cu multiple scandaluri, care fac să fie pus sub semnul întrebării parcursul european al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Sturza, autorităţile de la Bucureşti, cu mai multe ocazii, spun că sprijină acest parcurs european al Republicii Moldova. Şi chiar vorbesc despre o eventuală pre-aderare. Ce e mai important: acest sprijin pe calea eurointegrării sau totuşi nişte proiecte concrete care s-ar implementa?

Ion Sturza:
„Bine, unii la Chişinău consideră că România vrea să-şi adjudece rolul de avocatul sau mentorul exclusiv în parcursul european al Republicii Moldova, ceea ce nu prea este corect. Adevărul e că proiectele bilaterale anunţate sunt astăzi într-o stare de amorţire, dacă putem spune aşa. În proiectele economice, atunci când se nasc în capul politicienilor şi după aceea încep să se realizeze de către agenţii economici, întotdeauna apar sincope. Pentru că lucrurile în capul unui politician se simplifică. Şi aceasta se vede, mai ales, la gazoductul Iaşi-Ungheni care a fost conceput încă la sfârşitul anilor ’90. Adevărul e că este o lucrare complexă, care necesită timp pentru proiectare, pentru a pune la punct partea de livrare a echipamentelor tehnice şi aşa mai departe. Nimeni nu a clarificat lucrurile acestea şi s-au aventurat să anunţe un termen foarte restrâns de executare a proiectului. Proiectul va fi executat, eu sunt absolut convins, însă va necesita ceva timp. Acuma nimeni nu are curajul să vină să spună: „Da, noi avem un grafic de lucrări care va dura 2-3 ani şi în 2-3 ani va fi realizat”. Cam aşa se întâmplă şi cu alte proiecte.”

Europa Liberă: De ce? A fost anunţat un termen, un an de zile. Adică până la finele acestui an ar trebuit să fie finisate lucrările.

Valentina Ursu și Ion Sturza

Valentina Ursu și Ion Sturza

Ion Sturza: „Exclus. Exclus, v-o spun din start. Pentru că, atunci când s-au început lucrările de către companiile de proiectare şi de construcţie, s-a constatat că gazoductul are nevoie nu doar de o ţeavă în câmp. Are nevoie de staţii de pompare sau de compresare a gazului. Este nevoie să se facă racordările necesare. Este nevoie să se soluţioneze problema comercială cu gazul care va fi pompat în această ţeavă. România rămâne să-şi schimbe legislaţia internă care interzice exportul de gaze. Sunt multe lucruri de făcut, lucruri care necesită timp. Eu, cel puţin, doi ani de zile văd de acuma înainte în realizarea acestui proiect.”

Europa Liberă: Cu excepţia acestui gazoduct Iaşi-Ungeni, care alte proiecte ar putea să fie promovate? De ce atât de greu vin investiţiile din România în Moldova?

Ion Sturza:
„Există un factor subiectiv că Republica Moldova este o piaţă mică, neinteresantă. În genere, capitalul românesc nu prea este pasibil de investiţii în afara României. Sunt foarte puţine exemple de succes a investiţiilor româneşti în afară. Cine real vine în Republica Moldova, prin intermediul României, sunt companiile multinaţionale care văd o perspectivă în piaţa
Este şi un element de ignoranţă din partea business-ului românesc, atunci când vorbim despre Republica Moldova.

moldovenească, au încredere în ea. Şi văd Republica Moldova ca o poziţie de tranzit către o piaţă cu mult mai mare, piaţa CSI. Deci este şi un element de subcapacitate. Dar este şi un element de ignoranţă din partea business-ului românesc, atunci când vorbim despre Republica Moldova. Până la urmă, afaceriştii nu fac binefaceri, fac profit acţionarilor sau investitorilor. Şi aceasta este o dominantă care trebuie să se ia în consideraţie, atunci când se iau deciziile investiţionale.”

Europa Liberă: Revenim la semnificaţia vizitei pe care preşedintele României, Traian Băsescu, urmează să o efectueze la Chişinău. Cu ce mesaj vine el, din moment ce guvernarea este în opoziţie cu şeful statului român, care mai are puţin timp până îşi încheie mandatul de şef al statului?

Ion Sturza:
„Până la urmă, în România se acceptă că domnul Băsescu este preşedintele statului, îşi îndeplineşte funcţiile sale constituţionale – un element de etică şi de cultură politică care ar putea să fie şi un exemplu pentru unii politicieni de la Chişinău. Dar, încă o dată vă spun, domnul preşedinte, când vine la Chişinău, devine foarte emoţional. El face declaraţii istorice, literare şi de alt gen, care, în mare măsură, sunt îndreptate spre fanii lui de la Chişinău care îl iubesc foarte mult şi, după cum aţi văzut, îl votează cu înverşunare.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre un mesaj clar pe care îl va transmite autorităţilor, dar şi cetăţenilor Republicii Moldova.

Ion Sturza:
„De susţinere necondiţionată a Republicii Moldova.”

***

Românul Doru Petruţi a fost printre primii care a început o afacere în domeniul cercetărilor de piaţă şi sondajelor de opinie în Republica Moldova. Acum o săptămână, directorul Institutului de Marketing şi Sondaje Doru Petruţi a devenit şi cetăţean al Republicii Moldova.

Doru Petruţi: „Aşa că voi vorbi din perspectiva unui cetăţean cu dublă cetăţenie. Trăiesc practic ambele realităţi concomitent.”

Europa Liberă: Cu ce mesaj ar putea să ajungă la Chişinău şeful statului român?

Doru Petruţi:
„Preşedintele Băsescu dă dovadă de consecvenţă în relaţia cu Republica Moldova şi răspunde, până la urmă, unei invitaţii, unui gest de amiciţie, de prietenie din partea preşedintelui Timofti.”

Europa Liberă: Exact aşa a procedat şi în trecut, când venea la invitaţia fostului preşedinte Vladimir Voronin?

Doru Petruţi: „Atunci lucrurile erau un pic mai nuanţate. Există o dimensiune de politică externă. Şi aicea m-e greu să separ lucrurile în ceea ce priveşte politica dusă de preşedintele Băsescu: cât e politică ce ţine de stat şi de forţe politice – care să-i fi sprijinit acţiunile – şi cât e dorinţă personală şi implicare la nivel, mai degrabă, individual. Dacă e să analizăm foarte pe scurt evoluţia din Parlamentul României, pe parcursul mandatelor PDL, nu putem spune că au fost iniţiative legislative extraordinare legate de Republica Moldova, nu au fost declaraţii politice, n-a fost un curent de opinie neapărat favorabile Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi cum se explică acest lucru?

Doru Petruţi:
„Să nu înţelegem prin aceasta că România nu a susţinut Republica Moldova. Să nu uităm de bursele care au fost şi vor fi acordate. Să nu uităm de ajutoarele cu ocazia inundaţiilor, cărţile care au venit în permanenţă aicea şi multe alte programe implementate.”

Europa Liberă: Mai nou şi o biserică din lemn, care a fost adusă la Soroca.

Doru Petruţi:
„Exact. Dar, una peste alta, aşteptările cetăţenilor Republicii Moldova, legate de sprijinul oferit de România, aşteptările lor au fost şi vor fi în continuare foarte ridicate. Drept dovadă e şi votul înregistrat la alegerile parlamentare, când am văzut, încă o dată, exprimată dorinţa ca ei să fie reprezentaţi în Parlamentul din România şi cineva să le reprezinte interesele în Parlamentul din România. Pe lângă partea aceasta de politică externă, am văzut, de multe ori, din partea preşedintelui Băsescu, declaraţii din care a respirat dorinţa de a face dreptate, dintr-o perspectivă istorică. Am văzut foarte multă emoţie şi implicare la nivel personal.”

Europa Liberă: Sunt declaraţii sentimentale care, într-un fel, justifică aceste emoţii?

Doru Petruţi: „Se justifică. Dar cred că abordarea aceasta individuală sau personală a dus câteodată la transformarea Republicii Moldova şi a unui teren de confruntare a ideilor Rusiei şi ideilor României. Şi nu ştiu cât bine a făcut lucrul acesta pentru Republica Moldova. De altfel, vedem indirect lucrul acesta măsurat prin sondajele de opinie, unde, la întrebarea „cine ne vrea binele şi cine ne vrea răul”, întotdeauna în top a condus Rusia, chiar destul de detaşat.”

Europa Liberă: Şi de ce România niciodată n-a condus în top? Să înţelegem că Bucureştiul nu i-a vrut binele Republicii Moldova?

Doru Petruţi:
„Ba da. Dar avem douăzeci de ani de istorie în care influenţa Rusiei – trebuie s-o recunoaştem – şi în media, şi la capitolul limbă, şi în mediul de afaceri a fost o influenţă...”

Europa Liberă: Dominantă.

Doru Petruţi:
„Importantă şi care încă se va resimţi. Eu aş privi vizita preşedintelui Băsescu şi dintr-o altă perspectivă, chiar dacă preşedintele acuma nu mai are mecanismele pe care le avea, înainte de alegerile parlamentare. Eu cred că e vorba şi despre o datorie morală (de ce nu?) pe care preşedintele o are pentru Republica Moldova. Traian Băsescu a pierdut alegerile în România şi, de fapt, diaspora a fost cea care a răsturnat...”

Europa Liberă: L-a menţinut în fotoliu.

Doru Petruţi:
„Cu zece mii de voturi, dacă nu mă înşel, obţinute în…”

Europa Liberă: Republica Moldova.

Doru Petruţi: „În Republica Moldova. Plus de aceasta, am văzut la dânsul o comunicare pe palierul acesta afectiv. Noi am făcut o mică cercetare, după alegerile care i-au adus victoria preşedintelui Traian Băsescu. Şi a fost foarte interesant acel moment, pentru că drept motivaţie din partea publicului a fost: „Păi, Traian Băsescu a fost singurul care ni s-a adresat cu expresia: „Dragi români; e singurul care s-a desprins de lângă preşedintele Voronin din coloană şi a intrat cu pieptul în mulţime”. E până la urmă proiectul lui de...”

Europa Liberă: De suflet.

Doru Petruţi:
„De suflet. Şi eu cred că aicea preşedintele Băsescu a fost întotdeauna sincer şi poate câteodată chiar mai implicat, decât ar fi trebuit pentru un oficial de rang înalt, din punct de vedere emoţional. Cred că întotdeauna a simţit un soi de compasiune, de înţelegere pentru soarta pe care o au oamenii de aici, un soi de compasiune şi de empatie pentru sfera de influenţă, care domină încă în Republica Moldova şi oamenii de aici, sferă de influenţă din care şi România a ieşit cu mare greutate şi cu mari eforturi.”

Europa Liberă: De ce dimensiunea economică e atât de slab explorată? Ambele state sunt sărace? Nu ar exista domenii unde ar putea să se intensifice această cooperare economică?

Doru Petruţi:
„Cooperarea economică se poate menţine şi se poate încuraja, numai că ea are nevoie, în primul rând, de fixarea unui cadru.”

Europa Liberă: Cadrul legal există.

Doru Petruţi: „Cadru legal există. Numai că nu există un cadru european comun. Şi cred că acesta e un alt scop pe care vizita preşedintelui Băsescu va puncta pe această dimensiune, pentru menţinerea şi continuarea acestui vector european, pentru consolidarea chiar şi acestor legături economice între România şi Republica Moldova. Dar pentru aceasta trebuie multă răbdare, trebuie bune intenţii de ambele părţi, trebuie transparenţă, trebuie sprijin reciproc.”

Europa Liberă: Se zice că chiar ar lipsi şi încrederea între parteneri, la nivel de reprezentanţi ai mediului de afaceri. Nu sunt investiţii atât de multe româneşti în Republica Moldova. Au existat întreprinderi mixte moldo-române foarte multe, au dat faliment.

Doru Petruţi:
„Vorbim de contexte diferite. România a avut o evoluţie pe partea economică şi pe mediul de business foarte aparte faţă de Republica Moldova, începând cu 2007.”

Europa Liberă: După aderarea României la UE.

Doru Petruţi:
„E vorba de standarde, e vorba de foarte multe reglementări care au dat o altă dinamică, o altă credibilitate mediului de afaceri din România, lucruri despre care deocamdată nu putem vorbi în Republica Moldova. Vorbim de nivele de corupţie destul de diferite. Vorbim de o funcţionalitate a sistemului de justiţie diferită.
Suntem apropiaţi, avem o istorie comună, însă sunt şi lucruri pe care trebuie să constatăm că sunt diferite.

Cine face investiţii, mai ales, de amploare, ia toate lucrurile acestea în calcul, în momentul în care decide să investească într-o ţară ca Republica Moldova. Suntem apropiaţi, avem o istorie comună, însă sunt şi lucruri pe care trebuie să constatăm că sunt diferite. Eu m-aş întoarce un pic şi la momentul 2005, şi aicea cred că preşedintele Băsescu are tot un soi de datorie sau un soi de răspuns, un soi de susţinere pe care o va arăta acuma. Nu ştiu cât de mulţumit e preşedintele României cu opţiunile de ordin politic pe care le-a făcut la momentul 2005, în privinţa puterii de la Chişinău, de după alegerile din 2005.”

Europa Liberă: El vrea să-şi ispăşească totuşi vina, păcatul?

Doru Petruţi:
„Nu ştiu. Cred că au fost nişte opţiuni pe care fiecare om politic le ia, la un moment dat.”

Europa Liberă: De conjunctură.

Doru Petruţi: „A avut probabil nişte aşteptări care poate nu s-au confirmat. Lucrurile sunt nuanţate. Odată cu 2009, cred că relaţia Republica Moldova-România s-a normalizat, a intrat pe un alt făgaş de comunicare. Nu cred că preşedintele României a avut vreodată preferaţi în cadrul AIE, i-a tratat pe toţi în mod egal, încurajând. Şi cred că a susţinut destul de mult poziţia Republicii Moldova, la nivel european şi acest vector european. Poate ar fi chiar un moment foarte interesant şi foarte potrivit ca preşedintele României să împărtăşească puţin din experienţa vastă pe care o are pe domeniul politic, chiar acum, chiar în această vizită. Pentru că nimereşte într-un moment foarte delicat al Republicii Moldova, după un început de an mult mai furtunos decât ne aşteptam. Să împărtăşească atât din succesele, cât şi din insuccesele politice pe care le-a avut în România. Şi poate clasa politică de la Chişinău va învăţa câte ceva din aceasta...”

Europa Liberă: În perspectivă, ce ar putea şi ar trebui să se întâmple ca această cooperare moldo-română să fie una de invidiat, la modul sănătos?

Doru Petruţi:
„Cred că e vorba de răbdare, înţelepciune şi o abordare foarte constructivă în care să se înţeleagă că Republica Moldova se află într-un context specific şi ca poziţie geografică, şi cu foarte multe probleme pe care le-a susţinut, şi cu instituţii care funcţionează atât cât pot ele, la acest moment, şi cu orgolii politice, şi cu politicieni, şi cu o democraţie tânără de doar câţiva ani. Sunt lucruri pe care cred că ambele ţări le au de învăţat. Sunt lucruri care nu se pot evita. Drumul european al Republicii Moldova trece pe la Bucureşti, trece prin România.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG