Linkuri accesibilitate

În UE funcția de procuror general e extrem de importantă pentru buna funcționare a justiției țărilor membre.


În Franța si Belgia, unde sistemul juridic e cel mai apropiat istoric si functional de cel din România și Moldova, procurorul-general este un magistrat, așa cum sint magistrați si diferiții procurori de rang inferior care formează structurile parchetului si care reprezintă statul în procese.

Magistrații (procurorii și judecătorii) sint independenți de puterea politică, ba chiar nu au dreptul sa intervină in activități si dezbateri politice. Nu au dreptul sa fie membri ai vreunui partid si nici sa participe la reuniuni ale vreunui partid.

Împreuna cu judecătorii, de care sint insa despărțiți, procurorii formează așadar grupul --teoretic total apolitic-- al magistraturii. Echilibrul intre procurori si judecători este complex si a fost rodat de-a lungul multor decenii de exercitarea democratica a justiției independente. Astfel, pentru a rămâne la cazul Belgiei, un procuror poate ordona deschiderea unei anchete, insă pentru o percheziție va avea nevoie de un mandat judecatoresc.

La fel, un judecător poate deschide un proces, insă in cazul unor delicte minore procurorul poate superviza o mediere penală, prin care victima si făptașul ajung la o înțelegere in afara tribunalului, punând capăt procesului, indiferent de avizul judecatorului.

Principiul central este insa că procurorii si judecătorii se țin cu totul in afara sferei politicului. Ideea că o anumită magistratură ar trebui sa-i revină opozitiei iar o alta puterii, printr-un soi de tîrguială între partide, este nu doar străină, dar in contradicție totala cu spiritul corpului magistraturii.

In privința importantei funcții de procuror general, procedurile numirii diferă de la o țară la alta. Numirea procurorului general trebuie sa fie, practic peste tot, aprobată si semnată de șeful statului (in Belgia de către rege). Ei sint in general numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, care e in același timp singurul organ ce poate exercita o acțiune judiciară sau disciplinară împotriva lor. In schimb, trebuie precizat ca in Germania procurorul general e numit de ministrul justiției, dupa care numirea trebuie aprobată de Parlament, fiind apoi inmanata președintelui țării spre semnare.

Statele Unite nu au echivalentul unui procuror-general, întrucât cel care pare a corespunde funcției, the attorney general, e mai degrabă echivalentul ministrului justiției prin alte părți.

In Uniunea Europeană funcția de procuror general e văzută ca extrem de importantă pentru buna funcționare a justiției țărilor membre. UE a intervenit deja luna trecută in procesul alegerii procurorului general din Bulgaria, unde magistrații se pregăteau să numeasca in aceasta funcție o figura controversată, favorabilă guvernului.

-------------

Opţiunea şefului Executivului de la Chişinău pentru o reformă cardinală a procuraturii, devenită posibilă după scandalul mediatic soldat cu demiterea prourorului general, este tratată cu prudenţă în mediul experţilor. Şi asta pentru că scoaterea procuraturii de sub controlul politic, referen folosit de mai multă vreme şi de mai mulţi politicieni, nu este neapărat un scop dorit dar şi realizabil. Reforma acestei instituţii de drept figurează în programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană încă din 2009, cu un termen limită fixat pentru finalul lui 2016, dar în aproape patru ani lucrurile nu au fost urnite din loc.

Propunerea premierului, care poate conta doar pe sprijinul propriului partid, vine pe fundalul unui scandal monstru în sânul alianţei izbucnit după ce tot el ceruse demiterea fostului procuror numit de democraţi. Procurorul a devenit indezirabil după ce a tăinuit participarea sa la vânătoare într-un loc considerat interzis şi la care a fost ucis un om, episod exploatat din plin de adversarii politici ai procurorului general.

Ca sa-i răspundă cu o cerere pe potrivă, partidul democraţilor a lansat propunerea ca noul procuror să fie numit de opoziţia comunistă, cerând la fel ca şi alte două demnităţi ce-i reveniseră partidului premierului conform algoritmului de partajare a funcţiilor la constituirea Alinaţei de guvernare, să fie cedate , opoziţiei, adică şefia autorităţii electorale şi a Curţii de Conturi.

Propunerea democraţilor, sonorizată tocmai de rivalul notoriu al premierului, Vlad Plahotniuc, l-a deranjat nu doar pe premierul Filat. Mai mulţi comentatori, printre ei editorialistul Petru Bogatu de la „Jurnal de Chişinău”, cred că funcţiile în discuţie, dar mai ales cea de procuror, trebuie scoase imediat de sub orice ingerinţă politică. Opoziţiei să-i fie lăsate, în schimb, la fel ca în democraţiile avansate, funcţii din domeniul puterii legislative, cum ar fi comisiile parlamentare sau chiar cea de speaker, apărării sau serviciilor secrete. Petru Bogatu:

„Propunerile domnului Plahotniuc sunt descalificante. Pentru că justiţia este cea de-a treia putere în stat şi ea trebuie să fie în afara politicului, independentă de puterea legislativă şi cea executivă. Procuratura şi aşa urma demult să fie reformată, pentru că statutul procuraturii este la noi de tip sovietic. Ea a rămas să funcţioneze la noi aşa cum a gândit-o încă Stalin. Ca să fie independentă, ea trebuie inclusă în sistemul judecătoresc.”

Pentru aceasta, expertul spune că Procurorul General ar trebui să fie ales în baza de concurs, din mai mulţi candidaţi propuşi fie de Ministerul Justiţiei, fie de Consiliul Superior al Magistraturii, fie de Colegiul Superior al Procurorilor.

Alţi experţi, printre ei Ion Dron de la Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice, cred că, dată fiind proporţia la care s-a ajuns în Republica Moldova cu politizarea instituţiilor statului, rămân dubii mari că puterea va putea fi ţinută departe de această instituţie chiar şi în condiţiile numirii conducătorului printr-un concurs. Ion Dron optează pentru soluţii atipice:

„Noi nu avem un mecanism de control din partea cetăţenilor privind funcţionarea acestor instituţii ale justiţiei. Prin urmare, noi propunem alegerea procurorului prin vot direct de către cetăţeni. Aşa cum se aplică în SUA, de exemplu. Numai aşa îl scoatem pe procuror de sub controlul politic şi obţinem un mecanism prin care să decidem soarta procurorului atunci când nu suntem de acord cu politica penală din această ţară.”

Ambii experţi au mari îndoieli chiar în ceea ce priveşte şansa de a reforma procuratura . Şi asta pentru că o instituţie proaspăt reformată, în baza unor rigori mediatizate cu mult fast, nu şi-a probat deocamdată, spun experţii, echidistanţa, impresie pe care a sonorizat-o chiar premierul fără a fi contrazis de instituţia vizată.
XS
SM
MD
LG