Linkuri accesibilitate

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Cehia


Miloš Zeman (stînga) și Karel Schwarzenberg.
Miloš Zeman (stînga) și Karel Schwarzenberg.

Analiștii prevăd că Zeman și Schwarzenberg vor fi oricum mai pro-europeni decât actualul președinte Vaclav Klaus.



În Cehia are loc astăzi și mâine al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care se vor confrunta fostul premier social-democrat Miloš Zeman și actualul vicepremier și ministru de externe Karel Schwarzenberg. O relatare despre miza și atmosfera alegerilor a pregătit la Praga Mircea Țicudean.

Acestea sunt primele alegeri în care cehii își desemnează prin vot direct, popular președintele, care era ales în mod tradițional de parlament. Interesul pentru scrutinul în premieră a fost extrem de ridicat. Participarea la vot în primul tur, în urmă cu două săptămâni, a fost de 61%, mult peste media ultimelor alegeri parlamentare sau locale.

Tot în premieră au avut loc la televiziunea publică și la cele comerciale dezbateri ale candidaților încă dinaintea primului tur, când erau în joc nouă candidați.

Dezbaterile protagoniștilor turului decisiv, Miloš Zeman și Karel Schwarzenberg, s-au ținut la început într-o atmosferă relativ cordială, dar au căpătat accente mai polemice pe parcurs.

Cel mai controversat moment a fost în urmă cu o săptămână, când Schwarzenberg a atins subiectul extrem de delicat al așa-numitelor ”decrete Beneš”, adică decizia președintelui post-belic Eduard Beneš, aprobată de învingătorii Germaniei naziste, de a expulza două până la trei milioane de etnici germani de pe teritoriul Cehoslovaciei eliberate.

La televiziune, Schwarzenberg a spus că alungarea nemților a fost o greșeală și că pentru asemenea fapte președintele Beneš și colaboratorii lui ar fi trimiși astăzi în fața tribunalulului pentru crime de război.

Majoritatea cehilor cred însă că nemții au fost alungați pe drept, chiar dacă unii regretă abuzurile comise în timpul alungării, ca violuri, bătăi și chiar omoruri de oameni nevinovați.

Analiștii cred că osândirea de către Schwarzenberg a alungării germanilor i-a scăzut mult șansele de a fi ales președinte. Rivalul său Miloš Zeman, căruia nu-i este străin populismul, a folosit din plin declarația lui Schwarzenberg pentru a-l ponegri în fața alegătorilor nehotărâți. Zeman și oamenii lui au sugerat de asemenea că Schwarzenberg, care a trăit în exil în vremea comunismului, nu este ceh adevărat, iar soția lui austriacă va fi o primă doamnă cehă care nu știe cehește.

O noutate adusă de primele alegeri prezidențiale directe din Cehia a fost că multe personalități din cultură, artă și sport și-au exprimat pe față sprijinul pentru unul sau celălalt candidat. Ieri s-a pronunțat după o lungă tăcere și văduva fostului președinte Vaclav Havel, Dagmar Havlova, care a spus că-l va vota pe Schwarzenberg, un prieten apropiat al soțului ei.

În privința relațiilor Cehiei cu UE, analiștii prevăd că Zeman și Schwarzenberg vor fi oricum mai pro-europeni decât actualul președinte Vaclav Klaus, care și-a făcut o tradiție din a critica clubul celor 27. Dar în cursul dezbaterilor electorale, fostul social-democrat Zeman a semnalat, mai mult decât Schwarzenberg, că odată ajuns președinte ar putea continua cel puțin parțial politica naționalist-izolaționistă a predecesorului său.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG