Agenția de dezvoltare regională-Centru, una din cele șase de acest fel din Moldova, a semnat de curând un acord de colaborare cu o instituţie similară din zona de nordest a României. Împreună, ele urmează că elaboreze proiecte cu finanțare europeană în speranța atragerii investitorilor. Ce au de învățat moldovenii de pe urma acestor acorduri, aflăm din relatarea Tamarei Grejdeanu.
Pentru a atrage fonduri europene cu care autorităţile locale ar putea dezvolta infrastructura regională și ar atrage investiții în satele moldovenești, acestea trebuie să înveţe cum să gestioneze eficient banii externi, astfel încât donatorii să aibă certitudinea că aceştia vor ajunge la destinația necesară, sugerează directorul Agenției de dezvoltare regională-Centru, Tudor Meșină. În opinia lui, pentru ca autoritățile locale să deprindă aptitudini de concepere și aplicare pentru proiecte europene, binevenit este orice parteneriat extern, cum ar fi cel cu România:
„Oportunitatea majoră este mărirea de capacităţi în potenţialul de participare, în programele externe pentru finanţare a domeniului de dezvoltare regională, regiunea centru. Colegii mei din România de fapt au o mai bună experienţă că ei sunt participanţi la foarte multe programe a Comisiei Europene pe dezvoltare regională. Aceste experienţe ar da o mărire de capacităţi pentru factorii din Republica Moldova, administraţiile publice locale, nivel 1, nivel 2, cât şi mărirea de capacităţi a personalului din Agenţia de dezvoltare”
Tudor Meșină a mai adăugat că proiectele formulate ar trebui să se integreze în necesităţi de scară regională, chiar şi atunci când e vorba de reabilitarea sistemelor de apă, canalizare sau de reparație a drumurilor:
„Ar fi de învăţat mai mult corelarea în cadrul acestor proiecte a unor colaborări eficiente. Vrem ca rezultatul să fie integrat în colaborarea mai înaltă a administraţiilor publice locale în cadrul proiectelor în implementarea pe dezvoltarea regională, vorbim de acel parteneriat mai bine desemnat. Până la urmă, primăriile încă vizează, hotarul meu, localitatea mea.”
Directorul Agenţiei de dezvoltare-Nord Ion Bodrug constată că în ultimii doi ani a crescut interesul administrațiilor publice locale de a veni cu idei de proiecte. Se remarcă raioanele Edineț și Fălești care prin intermediul programului operațional România-Ucraina-Moldova vor realiza proiecte cu un buget de 380 de mii de euro. Cu toate aceste, îmi spune Ion Bodrug, instruirea cadrelor și căutarea partenerilor de dezvoltare regională continuă:
„Implementarea proiectelor europene, e necesar de multă sârguinţă şi de multă dăruire de sine în implementarea lor, adică ele sunt destul de complicate, nu toţi au capacităţi ca să implementeze astfel de proiecte, pentru că , chiar şi aprobarea lor, durează uneori, de la depunere, de la jumătate de an până la doi ani, şi iată aici este. Şi iată aici mai este important implicarea fiecărui partener, e foarte important parteneriatul între ţări.”
Chiar dacă în ultimii ani, spre dezvoltarea regională sunt îndreptate tot mai multe fonduri venite din exterior, multe localități nu știu cum să facă rost de acești bani îmi spune Viorel Furdui, reprezentantul Congresului autorităţilor publice locale. L-am întrebat ce îi împiedică pe primari să obțină fonduri europene:
„Problema principală de sistem este că acest proces trebuie legat de succesul reformei administraţiei publice locale şi de însăşi procesul de descentralizare , pentru că în prezent, 80 de procente din primăriile noastre, mai ales cele rurale sunt foarte limitate în ceea ce priveşte capacităţi umane, instituţionale, şi este foarte complicat de a aştepta de la ei posibilităţi de a se implica în proiecte astfel de complexe precum sunt proiectele europene.”
În opinia mai multor specialişti cu care am reuşit să stau de vorbă, în momentul în care Republica Moldova va avea un cadru normativ de cooperare cu Uniunea Europeană, punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare regională va depinde de autorităţile locale.
