Linkuri accesibilitate

„Avem o situaţie neplăcută, care într-adevăr a şifonat imaginea Procuraturii, dar nu cred că este o situaţie ireversibilă”


Valentina Ursu în dialog cu Andrei Pântea.



După demiterea de către parlament a procurorului general Valeriu Zubco, atribuțiile lui au fost preluat cu titlu de interimat de unul dintre adjuncții lui, Andrei Pântea, a cărui misiune cea mai urgentă pare să fie, cel puțin judecând după așteptările publicului, eluciderea celor întâmplate la vânătoarea din Pădurea Domnească. Cum merge ancheta, a încercat să afle Valentina Ursu.

Europa Liberă: Dumneavoastră, în calitate de viceprocuror, când aţi aflat despre acest caz?

Andrei Pântea:
„În ziua respectivă a avut loc un omor al unui cetăţean la o casă de schimb valutar, tot din Făleşti. Am fost informat că a avut loc omorul respectiv. Şi concomitent, în ordine de lucru, am fost informat precum că a fost rănită o persoană la vânătoare. Şi atât.”

Europa Liberă: Aţi aflat acest lucru de la domnul Zubco, procurorul general, care fusese şi el la acea vânătoare?

Andrei Pântea:
„M-a informat procurorul raionului. Procurorul raionului a informat despre acest caz. Subiecţii nu s-au cunoscut până la data de 6 ianuarie, atunci când s-au făcut publice nişte detalii de către respectivul.”

Europa Liberă: Sergiu Mocanu.

Andrei Pântea:
„Exact. La acea vreme eram în concediu, câteva zile.”

Europa Liberă: Domnule Pântea, cum să investigheze doar Procuratura acest caz, când unul dintre participanţii la vânătoarea din Pădurea Domnească este chiar procurorul general al ţării?

Andrei Pântea: „Nu s-a cunoscut. Eu personal nu am cunoscut despre faptul că domnul ex-procuror general a făcut parte din grupele de vânători. Cât este de corect? Evident că sunt foarte multe semne de întrebare. Dar acestea vor fi clarificate pe parcursul urmăriri penale. De fapt, noi am declanşat o anchetă de serviciu pe interior care va stabili circumstanţele şi rolul fiecărui colaborator.”

Europa Liberă: Sunteţi sigur că lumea va şti adevărul despre acest caz, din moment ce s-a cunoscut ceea ce s-a întâmplat cu 2 săptămâni mai târziu, de la producerea incidentului?

Andrei Pântea:
„Procuratura, ca şi alte organe de forţă, trebuie să fie şi este în serviciul poporului. La general, nu putem să facem o concluzie pentru o faptă despre toată instituţia sau toate organele de drept.”

Europa Liberă: Puteţi da asigurări că investigaţia va fi una obiectivă?

Andrei Pântea:
„Ne vom strădui să facem o urmărire penală obiectivă. Pot să vă spun că nu au fost imixtiuni în acest sens. Evident rămâne să vedem unde au fost factorii de risc, dacă au fost ei, care ne-ar crea careva impedimente la identificarea tuturor circumstanţelor. Dar totuşi sunt speranţe şi cred că vom stabili toate circumstanţele necesare în cauza penală.”

Europa Liberă: Şi cei care poartă vină vor fi traşi la răspundere, conform buchiei legii?

Andrei Pântea:
„Acesta şi este scopul procesului penal. Dar nu trebuie să uităm şi de art. 8, al. 3, Codul de Procedură Penală.”

Europa Liberă: Prezumţia nevinovăţiei.

Andrei Pântea:
„Foarte corect. Pentru că altfel riscăm să luăm altă extremă, în detrimentul drepturilor şi libertăţilor omului. Vrem să fim un stat de drept.”

Europa Liberă: Ceea ce înţeleg eu acum şi de la experţi, şi de la unii judecători, şi de la unii chiar procurori e că totuşi foarte multe probe deja s-au pierdut, dacă ţinem cont de faptul că victima a fost înmormântată chiar a doua zi, dacă armele au fost curăţate. Şi acum iarăşi e foarte greu să fie efectuată expertiza legalo-balistică. Sunt suficiente probe?

Andrei Pântea:
„Nu aş face concluzii pripite pentru a nu da temei de interpretare dublă la acest compartiment.”

Europa Liberă: Este nevoie să fie atraşi şi cei de la Ministerul de Interne, şi cei de la SIS? Mai nou se vorbeşte şi despre invitarea unor experţi internaţionali pentru a avea credibilitate în felul cum se desfăşoară ancheta şi care va fi verdictul.

Andrei Pântea:
„Avem o atitudine constructivă. Apreciem iniţiativele bune din partea tuturor organelor de drept, inclusiv ale societăţii civile ce ţin de stabilirea adevărului în cauza penală. Deja am completat grupul de urmărire penală cu ofiţeri de urmărire penală ai MAI-ului. Am primit o solicitate de la Serviciul de Informaţii şi Securitate prin care ni s-a propus suportul. Şi mizăm pe o conlucrare foarte efectivă.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre faptul că atât de mult timp s-a tăinuit cazul chiar de către ex-procurorul general? De ce nu a vrut să vorbească, atunci când s-a produs incidentul, despre acest caz?

Andrei Pântea:
„Cert este faptul că Procuratura a suferit o criză de imagine. Dar nu este un secret că această criză nu s-a produs strict la data de 23. Cazul din 23 decembrie a fost ultimul punct culminat în şifonarea imaginii Procuraturii. Trebuie să muncim la redresarea situaţiei. Şi sunt sigur că, chiar dacă ar fi o adresare către corpul de procurori să ne consolidăm eforturile, sunt sigur că corpul de procurori este în stare să depăşească criza de imagine.”

Europa Liberă: Mai multe voci au sonorizat ideea că ceea ce s-a produs nu ar fi doar o crimă, ci chiar un complot împotriva statalităţii Republicii Moldova.

Andrei Pântea:
„Probabil, este prea exagerat. Avem o situaţie neplăcută, care într-adevăr a şifonat imaginea Procuraturii, dar nu cred că este o situaţie ireversibilă sau de criză care ar pune în pericol la aşa nivel instituţia respectivă. Procuratura este o instituţie funcţională. Rămâne să muncim în direcţia legală.”

Europa Liberă: În cât timp dosarul ar putea să ajungă în judecată?

Andrei Pântea:
„Procurorii nu decid numai ei ce ţine de finisarea urmării penale. Urmărirea penală este un proces complex care cuprinde mai multe măsuri de investigaţie, inclusiv expertize criminalistice. Derularea ei evident este legată de timpul în care sunt dispuşi martorii, părţile vătămate etc. la audieri şi alte acţiuni de urmărire penală care urmează a fi, în mod obligatoriu, efectuate, pentru a avea un tablou complet şi clar.”

Europa Liberă: Cât timp îi trebuie Procuraturii să se reformeze? Pentru că atât de mult se vorbeşte că trenează reforma şi anume la această instituţie de drept în stat. Procuratura e ultima care acceptă reforma. De ce?

Andrei Pântea:
„Nu cred că Procuratura este ultima. Probabil, sunt nişte deficienţe de comunicare, inclusiv de coordonare a acestor măsuri. Pentru că noi, în ultimul timp, suntem într-o permanentă reformare.”

Europa Liberă: Când vi se zice că sunteţi procuratură de tip sovietic, ce trebuie să înţeleagă opinia publică?

Andrei Pântea:
„Probabil, trebuie să fie efectuat un lucru concret. Şi nu, pur şi simplu, de dragul reformei, pentru că altfel riscăm să nimerim în nişte extreme foarte neplăcute. Sau trebuie să găsim nişte formule de lucru în raport cu alte organe de drept, pentru că Procuratura este una din verigile procesual-penale şi nu este ultima sau unica. Noi trebuie să luăm, în primul rând, în calcul relaţiile cu Ministerul Afacerilor Interne care, la fel, se află în proces de reformare şi nu se cunoaşte locul urmăririi penale, pentru că, de fapt, urmărirea penală este un element foarte important în acest proces. Sau Centrul naţional Anticorupţie evident cu competenţele sale, în ultimul timp, revăzute. Serviciul de Informaţii şi Securitate, la fel. Pentru că noţiunea de organ mai presupune nişte competenţe precum este activitatea specială de investigaţie care, la fel, este foarte importantă. Şi, până la urmă, ne-am convins că modificările operate în legislaţie nu au fost cele mai reuşite. Noi întâlnim foarte multe deficienţe la acest compartiment. Sau avem sarcina de a promova nişte modificări spre binele societăţii, sau de dragul acestor modificări şi reforme.”

Europa Liberă: Politicienii vă ajută astăzi la această reformare?

Andrei Pântea:
„Politicienii îşi fac meseria lor. Noi trebuie să venim cu propuneri constructive către dumnealor şi să-i convingem că: „Uitaţi-vă ceea ce se face urmează a fi făcut anume aşa, pentru că mâine vom strânge nişte roade pozitive sau negative”. Şi nu trebuie să fie făcute reformele aşa cum vrea Pântea sau aşa cum vrea altcineva. Trebuie să ne gândim şi la ziua de mâine. Deoarece azi suntem în rândul organelor de forţă, dar mâine suntem cetăţeni civili. Şi trebuie să ne uităm constructiv şi sub acest aspect. Să nu uităm niciodată că nimic nu este permanent. Suntem şi noi membri ai societăţii. Trăim cu aceleaşi probleme, griji. Avem familii care se confruntă cu problemele societăţii. Copiii merg la şcoală, la grădiniţă, în transportul obştesc etc. Şi atunci când promovezi nişte reforme de dragul reformelor, evident nu-ţi simţi în siguranţă aproapele tău.”
XS
SM
MD
LG