Linkuri accesibilitate

Moldova şi riscurile cibernetice


Aria de răspândire a virusului “Red October", un virus spion care ţinteşte mai ales instituţiile guvernamentale
Aria de răspândire a virusului “Red October", un virus spion care ţinteşte mai ales instituţiile guvernamentale

Un recent raport al companiei de software antivirus Kaspersky Lab a arătat că Moldova este una din ţările cele mai expuse riscurilor cibernetice.


Un recent raport al companiei de software antivirus Kaspersky Lab a arătat că Moldova este una din ţările cele mai expuse riscurilor cibernetice, chiar în acest moment patru sisteme informatice ale Executivului, Ministerului Apărării şi ambasadelor moldoveneşti fiind atacate de un virus foarte puternic, numit „Octombrie Roşu“, care ţinteşte cu precădere ţări din fostul bloc sovietic. Pe ce suport poate conta Republica Moldova pentru a lupta cu acest gen de ameninţări? Este o întrebare pe care i-am adresat-o Nataliei Spânu, directorul centrului securitate cibernetică din cadrul întreprinderii Comunicaţii speciale.

Natalia Spânu: „Într-adevăr există un asemenea raport care este publicat de compania Kaspersky Lab şi Moldova într-adevăr este printre ţările potenţial afectate, expuse fiind în egală măsură toate ţările menţionate în acest raport. Această ameninţare ca şi orice altă posibilă ameninţare la adresa securităţii informatico-guvernamentale, dar şi personale trebuie să ne determine la o vigilenţă sporită.”

Europa Liberă: Ar trebui autorităţile în acest moment să se gândească la o strategie privind apărarea cibernetică?

Natalia Spânu: „Evident. O asemenea strategie, adecvată fiind, ar facilita prevenirea unor asemenea ameninţări. Experienţa partenerilor externi confirmă că utilitatea şi necesitatea unei asemenea strategii, precum şi existenţa autorităţilor cu capacităţi tehnice şi profesionale de a implementa strategia dată sunt mai mult decât necesare. În Republica Moldova suntem la etapa de discuţii la nivel naţional, dar şi cu parteneri externi în scopul elaborării unei asemenea strategii. Dar crearea unei astfel de strategii solicită şi existenţa unui Centru Naţional de Securitate Cibernetică. Ţările ca Marea Britanie, Noua Zeelandă, Australia au asemenea centre cu asemenea strategii, dar sigur că mai avem încă multe de învăţat din experienţa acestor ţări.”

Europa Liberă: Asistenţa NATO în acest sens cât de importantă ar fi? Cu ce ne-ar putea ajuta această organizaţie care este preocupată în mod foarte serios de securitatea cibernetică?

Natalia Spânu: „Există un plan individual de acţiuni al parteneriatului Republica Moldova – NATO. Conform acestui plan a fost şi creat Centru pentru securitate cibernetică pe care îl reprezint. Sarcina primară a Centrului fiind de a combate infracţiunea cibernetică la nivel guvernamental. Avem acces şi putem utiliza practicile şi experienţele lor în acest domeniu relativ nou. În mod special este utilă pentru noi este experienţa Centrului CERT din Estonia, ţară care a învăţat mers, atunci când s-a pomenit în situaţia când tot sistemul a fost paralizat. Sigur că acum noi suntem norocoşii că putem învăţa din experienţa şi din lecţia învăţată de ei.”
XS
SM
MD
LG