Curtea Europeană a Drepturilor Omului este ultima speranţă a cetăţenilor din Republica Moldova de a-şi face dreptate, iar CEDO nu face nici o diferenţă între malul strâng şi cel drept al Nistrului. Numai că în stânga Nistrului, oamenii sunt prost informaţii, remarcă avocatul Roman Zadoinov, fost avocat Amnesty International.
Europa Liberă: În ce măsură cetăţenii moldoveni din stânga Nistrului îşi caută dreptate la CEDO? În regiune, la fel ca şi la Chişinău, se crede că CEDO ar fi ultima speranţă al celor nedreptăţiţi?
Roman Zadoinov: „Dacă ne referim la persoanele care locuiesc pe malul stâng al Nistrului, atunci conform hotărârii de bază care a fost adoptată de Curtea Europeană în cazul „Ilaşcu şi alţii” împotriva Republicii Moldova, s-a stabilit că acest teritoriu aparţine Republicii Moldova, respectiv, Republica Moldova prin organele sale competente are obligaţia să supravegheze ca pe acest teritoriu să fie respectate toate drepturile şi libertăţile fundamentale care sunt prevăzute în Convenţie. Judecătorii de la CEDO, atunci când examinează cererile care sunt îndreptate împotriva Republicii Moldova din partea stângă a Nistrului nu fac diferenţă între cetăţenii de pe un mal sau altul. Cu alte cuvinte, fără nicio discriminare şi fără nicio deosebire, toţi cetăţenii care se află pe teritoriul Republicii Moldova sunt sub protecţia statului Republica Moldova. Sunt standarde care se aplică faţă de oricare stat membru al Consiliului Europei care şi-a asumat aceste obligaţiuni de a garanta pe teritoriul său toate drepturile şi libertăţile prevăzute în Convenţia Europeană.”
Europa Liberă: Dle Zadoinov, pe malul drept al Nistrului, cetăţenii sunt obişnuiţi şi ştiu că într-un final îşi pot găsi dreptatea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Cât de des cetăţenii din stânga Nistrului apelează la CEDO?
Roman Zadoinov: „Prima problemă esenţială care apare pentru cetăţenii din partea stângă a Nistrului este lipsa informării adecvate despre cereri la CEDO, cum se depune o cerere la Curte, care este competenţa Curţii, împotriva cărui stat poate fi depusă o cerere la CEDO, toate aceste întrebări ţin de pregătirea profesională, în primul rând, a avocaţilor. La noi, cu părere de rău, avocaţii din stânga Nistrului sunt foarte prost informaţi şi pregătiţi în domeniul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, de aceea majoritatea cererilor pentru persoanele care locuiesc pe malul stâng le depun avocaţii de pe malul drept. Din ce cauză? Pentru că avocaţii din regiunea transnistreană, în primul rând, nu sunt pregătiţi pentru a face acest lucru, în al doilea rând bănuiesc că se tem de a depune careva cereri pentru ca să nu fie persecutaţi de autorităţile de acolo, şi în al treilea rând pur şi simplu nu au dorinţa şi aş spune că nici intenţia de a schimba ceva faţă de drepturile fundamentale ale omului pe acest teritoriu.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, Dle Zadoinov, ar putea suna naiv întrebarea mea, dar poate exista cea mai mică speranţă că aşa numiţii judecători din stânga Nistrului aplică legea ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Europene?
Roman Zadoinov: „Aici există următoarea teorie, că judecătorii fac ceea ce este convenabil puterii, or dacă puterea care acum guvernează partea stângă a Nistrului nu doreşte ca judecătorii să aplice practica Curţii Europene şi standardele Curţii, atunci nu vor aplica judecătorii aceste standarde. Nu uitaţi că judecătorii sunt numiţi în funcţii de către puterea care controlează acest teritoriu. Dacă un judecător nu va îndeplini indicaţiile sau politica acelui organ care decide, - ce e de făcut cu judecătorul, cum el va fi pedepsit sau când el trebuie dat afară sau promovat, - păi judecătorii nu vor aplica niciodată Convenţia Europeană, deoarece vor fi şi ei persecutaţi, daţi afară de la serviciu, etc. Avocaţii pot fi de zece ori mai deştepţi decât judecătorii, să invoce drepturile omului, tratatele internaţionale, dar dacă judecătorii nu le iau în seamă, nu are niciun rost ca avocatul mai departe să invoce anumite prevederi internaţionale.”
Europa Liberă: Dle Zadoinov, dar în stânga Nistrului, care ar fi încălcările cele mai frecvente din cauza cărora Republica Moldova ar ajunge să răspundă la CEDO?
Roman Zadoinov: „În primul rând, tratamentul inuman şi degradant al persoanelor care se află în custodia poliţiei, prevăzut de art. 3 al Convenţiei Europene. Tot aici aş adăuga şi tortura care se plică de către miliţia transnistreană atunci când persoanele sunt reţinute, fiind bănuite de comiterea unor infracţiuni. Tot aici aş spune că sunt foarte frecvente încălcările prevăzute de art. 5 al Convenţiei Europene şi în special violarea dreptului la libertate prin reţinerea ilegală, prin arestarea nemotivată, prin lipsa unui proces echitabil la arestarea unei persoane. De asemenea, o mare problemă văd pe teritoriul transnistrean legat de libertatea de exprimare, adică pe terenul art. 10 al Convenţiei, dreptul la libertatea de exprimare, de asemenea dreptul la întrunirile libere.”
Europa Liberă: În ce măsură cetăţenii moldoveni din stânga Nistrului îşi caută dreptate la CEDO? În regiune, la fel ca şi la Chişinău, se crede că CEDO ar fi ultima speranţă al celor nedreptăţiţi?
Roman Zadoinov: „Dacă ne referim la persoanele care locuiesc pe malul stâng al Nistrului, atunci conform hotărârii de bază care a fost adoptată de Curtea Europeană în cazul „Ilaşcu şi alţii” împotriva Republicii Moldova, s-a stabilit că acest teritoriu aparţine Republicii Moldova, respectiv, Republica Moldova prin organele sale competente are obligaţia să supravegheze ca pe acest teritoriu să fie respectate toate drepturile şi libertăţile fundamentale care sunt prevăzute în Convenţie. Judecătorii de la CEDO, atunci când examinează cererile care sunt îndreptate împotriva Republicii Moldova din partea stângă a Nistrului nu fac diferenţă între cetăţenii de pe un mal sau altul. Cu alte cuvinte, fără nicio discriminare şi fără nicio deosebire, toţi cetăţenii care se află pe teritoriul Republicii Moldova sunt sub protecţia statului Republica Moldova. Sunt standarde care se aplică faţă de oricare stat membru al Consiliului Europei care şi-a asumat aceste obligaţiuni de a garanta pe teritoriul său toate drepturile şi libertăţile prevăzute în Convenţia Europeană.”
Europa Liberă: Dle Zadoinov, pe malul drept al Nistrului, cetăţenii sunt obişnuiţi şi ştiu că într-un final îşi pot găsi dreptatea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Cât de des cetăţenii din stânga Nistrului apelează la CEDO?
Roman Zadoinov: „Prima problemă esenţială care apare pentru cetăţenii din partea stângă a Nistrului este lipsa informării adecvate despre cereri la CEDO, cum se depune o cerere la Curte, care este competenţa Curţii, împotriva cărui stat poate fi depusă o cerere la CEDO, toate aceste întrebări ţin de pregătirea profesională, în primul rând, a avocaţilor. La noi, cu părere de rău, avocaţii din stânga Nistrului sunt foarte prost informaţi şi pregătiţi în domeniul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, de aceea majoritatea cererilor pentru persoanele care locuiesc pe malul stâng le depun avocaţii de pe malul drept. Din ce cauză? Pentru că avocaţii din regiunea transnistreană, în primul rând, nu sunt pregătiţi pentru a face acest lucru, în al doilea rând bănuiesc că se tem de a depune careva cereri pentru ca să nu fie persecutaţi de autorităţile de acolo, şi în al treilea rând pur şi simplu nu au dorinţa şi aş spune că nici intenţia de a schimba ceva faţă de drepturile fundamentale ale omului pe acest teritoriu.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, Dle Zadoinov, ar putea suna naiv întrebarea mea, dar poate exista cea mai mică speranţă că aşa numiţii judecători din stânga Nistrului aplică legea ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Europene?
Roman Zadoinov: „Aici există următoarea teorie, că judecătorii fac ceea ce este convenabil puterii, or dacă puterea care acum guvernează partea stângă a Nistrului nu doreşte ca judecătorii să aplice practica Curţii Europene şi standardele Curţii, atunci nu vor aplica judecătorii aceste standarde. Nu uitaţi că judecătorii sunt numiţi în funcţii de către puterea care controlează acest teritoriu. Dacă un judecător nu va îndeplini indicaţiile sau politica acelui organ care decide, - ce e de făcut cu judecătorul, cum el va fi pedepsit sau când el trebuie dat afară sau promovat, - păi judecătorii nu vor aplica niciodată Convenţia Europeană, deoarece vor fi şi ei persecutaţi, daţi afară de la serviciu, etc. Avocaţii pot fi de zece ori mai deştepţi decât judecătorii, să invoce drepturile omului, tratatele internaţionale, dar dacă judecătorii nu le iau în seamă, nu are niciun rost ca avocatul mai departe să invoce anumite prevederi internaţionale.”
Europa Liberă: Dle Zadoinov, dar în stânga Nistrului, care ar fi încălcările cele mai frecvente din cauza cărora Republica Moldova ar ajunge să răspundă la CEDO?
Roman Zadoinov: „În primul rând, tratamentul inuman şi degradant al persoanelor care se află în custodia poliţiei, prevăzut de art. 3 al Convenţiei Europene. Tot aici aş adăuga şi tortura care se plică de către miliţia transnistreană atunci când persoanele sunt reţinute, fiind bănuite de comiterea unor infracţiuni. Tot aici aş spune că sunt foarte frecvente încălcările prevăzute de art. 5 al Convenţiei Europene şi în special violarea dreptului la libertate prin reţinerea ilegală, prin arestarea nemotivată, prin lipsa unui proces echitabil la arestarea unei persoane. De asemenea, o mare problemă văd pe teritoriul transnistrean legat de libertatea de exprimare, adică pe terenul art. 10 al Convenţiei, dreptul la libertatea de exprimare, de asemenea dreptul la întrunirile libere.”
