Reuşesc tinerii moldoveni care nu stau la Chişinău, în capitală, să faca ceva pentru a schimba faţa localităţilor în care locuiesc? Le e uşor, cine îi ajută şi ce succese au reputat? Sunt citeva întrebări pe care Diana Răileanu i le-a pus lui Eugeniu Graur, liderul unei organizaţii non-governamentale, care tocmai de acest lucru se ocupă şi se numeşte, cu un titlu foarte optimist „Certitudine”. Vom mai spune doar că proiectul este finanţat de agenţia americană USAID.
Europa Liberă: Aşadar, Asociaţia Obştească pe care o conduceţi, „Certitudine”, susţine iniţiativele a 90 tineri din diferite localităţi ale republicii, tineri care au înţeles că pot îmbunătăţi satele în care locuiesc. Despre ce iniţiative este vorba? Ce s-au gândit aceşti 90 de elevi să schimbe în satele lor?
Eugeniu Graur: „Ideile sunt diferite, în funcţiie de necesităţile locale, începând de la cluburi pe interese: sportive, ecologice, educaţionale, proiecte de infrastructură, amenajarea parcurilor, a terenurilor de joacă pentru copii, de dotare a şcolilor cu anumit echipament sportiv sau a laboratoarelor de chimie sau a cabinetelor de muncă cu cele necesare pentru ca ei să aibă o activitate.”
Europa Liberă: De unde a venit această idee?
Europa Liberă: Până la urmă, dle Graur, ce contează cel mai mult în astfel de iniţiative: finanţarea sau implicarea civică?
Eugeniu Graur: „Eu aş spune că este nevoie şi de bani, dar banii apar din diferite surse atunci când tinerii manifestă interes şi iniţiativă. Asta deja este dovedit de proiectele noastre. Vă dau un exemplu: acum, în proiectul finanţat de Ambasada SUA, în oraşul Sângerei, tinerii au planificat amenajarea parcului. Noi am oferit o susţinere de o mie de dolari, ca tinerii să se mobilizeze şi să obţină din partea primăriei 12 mii de lei, din partea Consiliului raional să asigure încă 12 mii de lei, prin activităţi de colectare de fonduri să mai strângă încă 2 mii şi ceva de lei, adică ideea a fost la început, iar banii au apărut pe parcurs prin insistenţa tinerilor.”
Europa Liberă: De multe ori, problema lor este lipsa susţinerii şi deschiderii din partea maturilor. Cît de greu le este elevilor să se facă auziţi şi cum reuşesc să-i convingă pe maturi?
Eugeniu Graur: „În viziunea mea, nu există o platformă de comunicare între adulţi şi tineri. Tinerii au astăzi o mulţime de interese şi timpul lor este repartizat pentru o multitudine de activităţi şi asta nu neapărat întoteauna le permite să îşi expună părerile, nu neapărat pentru că maturii nu îi ascultă, dar aş zice că nu există o platformă de dialog între maturi şi tineri.”
Europa Liberă: Dar cum ar putea ei să se facă mai auziţi?
Eugeniu Graur: „Cred că tinerii ar trebui să fie mai activi şi insistenţi pentru că informaţii sunt o mulţime. Există internet, mass-media, ei văd ce se întâmplă în alte ţări. Pur şi simplu ei trebuie să se mobilizeze, să vadă care sunt oportunităţile şi să încerce să le fructifice.”
Europa Liberă: Dar cum reuşiţi să motivaţi tinerii mai puţin activi, să le zic aşa, cei pentru care este mai important să stea în faţa televizorului sau a computerului decît să amenajeze parcul din localitate?
Eugeniu Graur: „Avem şi din ăştia. Noi încercăm să-i scoatem din faţa calculatoarelor prin nişte activităţi interactive, prin jocuri, prin diferite metode interactive, să îi atragem la activităţile pe care le organizăm. Le oferim şi acest suport financiar de care vă vorbeam mai devreme, ca ei să vadă motivaţia materială, ca să vadă că pot beneficia de un bun public, creat cu efortul propriu. Acesta este mesajul nostru pentru ei.”
