Linkuri accesibilitate

„Legendarul pianist Mîndru Katz cîntă...”


Două recente CD-uri ale pianistului româno-israelian, apărute în Statele Unite.



Din Statele Unite ne-a parvenit anunțul apariției recente a două noi CD-uri cu unul din marii pianiști de origine română, elevi ai unei celebre profesoare de pian Florica Musicescu, un nume și o familie ce le este bine familiară intelectualilor basarabeni. Este vorba de pianistul Mîndru Katz, subiectul agendei culturale de astăzi, redactată de Victor Eskenasy.

Puțini știu că Mîndru Katz, născut în 1925, strălucitor pianist, singurul educat exclusiv de profesoara Florica Musicescu, - în paracteză fie spus, a cărei familii este originară din Ismail și a jucat un rol excepțional în nașterea și dezvoltarea vieții muzicale a Basarabiei -, a încetat din viață la o vîrstă tînără, numai 48 de ani, victimă a unui infarct în timp ce cînta o sonată de Beethoven, într-un recital la Istanbul.

Mîndru Katz a rămas timp de decenii un pianist practic necunoscut unei majorități a românilor, pentru simplu fapt că numele și înregistrările sale au fost practic șterse din analele istoriei muzicale a țării sale, urmare a rămînerii, a defecțiunii sale - cu un termen cu mai multe sensuri, dar încetățenit în limbă, în 1959, în Anglia și, la scurtă vreme, a emigrării în Israel.

Cum s-a petrecut și în cazul altor muzicieni români de renume, talentul lui Mîndru Katz a fost descoperit de George Enescu. Grație acestuia copilul din Buzău a ajuns la vîrsta de 9 ani la Conservatorul din București și a fost preluat spre îndrumare de Florica Muzicescu. Celebra pedagogă, nu numai că i-a dezvoltat harul excepțional, dar a avut o contribuție decisivă la educația și, se poate spune, supraviețuirea pianistului.

Cum o subliniază o recentă monografie semnată de prof. Marta Paladi, apărută la București, Florica Musicescu a continuat să îi predea în anii persecuțiilor rasiale, după excluderea lui Katz din Academia Regală de Muzică, (în ciuda interdicției de a preda elevilor evrei) și, chiar mai mult, a intervenit, împreună cu George Enescu, pe lîngă Regina-Mamă, Elena, pentru a fi scutit, așa cum își amintea o altă elevă a ei, „de la munca dură a curățatului de zăpadă și a ne muta la o muncă de birou, cruțîndu-ne de frig și ocrotindu-ne ca pe copiii ei.”

Mîndru Katz a absolvit, după încheierea războiului cursurile Academiei de Muzică și a rămas întreaga viață atașat profesoarei sale, „Domnișoarei”, transmițînd mai departe preceptele pedagogice învățate de la ea și evocînd-o adeseori.

Redescoperirea pianistului româno-israelian a început cu cîțiva ani în urmă, grație unui elev al său, care a creat o casă de discuri în Statele Unite, Cembal d'Amour, și a făcut cercetări intense în arhivele muzicale ale lumii, pentru a recupera înregistrările live, de concert ale lui Mîndru Katz.

Seria CD-urilor crește cu fiecare an, în 2012, fiind publicate două, extrem de frumoase, cu înregistrări din recitaluri de la Ierusalim și Tel Aviv, din anii 1969-1974. O perioadă în care Mîndru Katz era în plină forță, iar criticii de la cotidianul The Times, scriau, de exemplu, că este „un pianist de o forță, de o vitalitate și siguranță, nelimitate”, concertul său demonstrînd „o interpretare de o supremă muzicalitate și poezie și, în același timp un tur de forță de o mare tehnicitate”.

Cele două noi discuri sînt intitulate, unul, „Legendarul pianist Mîndru Katz cîntă în concert: Marcello-Bach Adagio, Chopin, 24 de Preludii, op. 28, Kabalevsky, 3 Preludii”, iar al doilea, „Mîndru Katz cîntă Beethoven”, un CD cu două magistrale sonate, opus 31 nr. 2, cea pe care a încetat din viață, supranumită „The Tempest/Furtuna” și opus 106, celebra „Hammerklavier”, din care vă propunem un scurt extras.
Previous Next

XS
SM
MD
LG