Discutăm astăzi despre modul în care a evoluat traficul de fiinţe umane în Republica Moldova. Fără îndoială, un aport considerabil în combaterea acestui fenomen îl are şi Centrul Internaţional „La strada”, prin Linia Fierbinte deschisă moldovenilor care au căzut pradă în mâinile traficanţilor de fiinţe umane. Pe parcursul mai multor ani, operatorii „La strada”, au primit zeci de mii de apeluri. În ajun am discutat cu coordonatoarea Liniei fierbinţi, Victoria Dochiţcu, de la care am fost curioasă să aflu de ce a fost şi este nevoie de un astfel de serviciu:
Victoria Dochiţcu: „Nevoia oamenilor acum aproape 11 ani a fost de a fi informaţi privind plecările peste hotare, de a primi ajutorul necesar pentru cei care, din păcate, au nimerit în ghearele traficanţilor. Se vedea că oamenii suferă, vin distruşi de peste hotare sau, în general, dispar.”
Europa Liberă: Dar acum, la 11 ani depărtare, acest serviciu în continuare este solicitat de oameni?
Victoria Dochiţcu: „Sigur, noi doar ştim că fenomenul migraţiei nu a stopat şi oamenii trebuie să fie informaţi despre procedura legală, dar şi despre riscul altor ilegalităţi care, din păcate, au loc. Mai sunt dintre cei care profită de această dorinţă a oamenilor de a pleca, de a face un ban peste hotare sau pur şi simplu de a pleca în vizită la rude. Uneori chiar avem sunete din partea persoanei care i s-a propus să se căsătorească cu un cetăţean străin. Noi întotdeauna atenţionăm care sunt riscurile, care sunt momentele ce ar putea să-l pună în gardă pe om.”
Europa Liberă: Şi dacă ar fi să ne referim la acest exemplu concret pe care l-aţi adus, care pot fi riscurile?
Victoria Dochiţcu: „Momentele care pot să îl pună în gardă om sunt următoarele: plecarea e organizată destul de repede. De ce? Te-ai gândi că, uite, am vrut, mi-a venit propunerea şi repede trebuie să plec, să-mi schimb viaţa. Ca atare acesta e un şiretlic folosit de aceşti recrutori. Persoana atunci când e grăbită nu are când să caute informaţie. Persoana intermediară se foloseşte de vulnerabilitatea omului. Mai apoi se întâmplă ce se întâmplă, când la etapa de exploatare în ţara de destinaţie persoana e impusă să lucreze în contul datoriei.”
Europa Liberă: Ca să întoarcă banii care s-au cheltuit pentru paşaport, pentru bilet...
Victoria Dochiţcu: „Sigur şi atunci poate să apară întrebarea: omul nu vede că e exploatat? De ce nu se adresează la poliţie sau nu fuge? E uşor de zis, dar atunci cînd omul e manipulat psihologic, e mai complicat. Recrutorii sau traficanţii nu stau pe loc, ei îşi schimbă metodele de control şi de exploatare. De exemplu, nu se comportă rău cu victima, dar îl înşeală, îl amăgeşte şi îi promite: ţi-am dat bani, aşa-i? Acum lucrează o lună, două şi îmi întorci datoria. Persoana ce face? Lucrează? Tot cu speranţa trăieşte, ca mai apoi să i se spună că atunci cînd a lucrat s-a cheltuit pentru el bani pentru cazare, pentru energie. Cetăţeanul este într-o situaţie vulnerabilă, nu cunoaşte limba, nu ştie care sunt cheltuielile, e totalmente în mâinile acestui recrutor sau traficant.”
Europa Liberă: Putem spune că pe parcursul anilor numărul de apeluri din partea cetăţenilor a scăzut sau în continuare rămâne constant?
Victoria Dochiţcu: „Ştiţi, tendinţele migraţioniste la fel se schimbă şi am observat că mulţi oameni care au plecat cu mulţi ani în urmă şi chiar şi acum acceptă să li se încalce drepturile, chiar dacă sunt legal peste hotare. E o tendinţă.”
Europa Liberă: De ce totuşi mai cad oamenii pradă traficanţilor într-un secol al informaţiei, cînd despre traficul de fiinţe umane se vorbeşte tot mai des?
Victoria Dochiţcu: „Traficanţii, recrutorii nu dorm, ei îşi schimbă metodele, ei sunt foarte şmecheri, ei profită de situaţie, de vulnerabilitatea omului, ca acesta să nu aibă când să se gândească. De exemplu, în momentul exploatării în ţara de destinaţie, i se spune: uite, eu îţi dau voie să te deplasezi liber, în schimb omului îi este luat paşaportul. I se creează astfel o iluzie că nu este exploatat. Îi cumpără haine mai bune, îl hrăneşte de câteva ori pe zi, deci omul crede că nu este victimă şic ă singur şi-a ales o astfel de cale.
Atunci cînd persoana se împotriveşte condiţiilor impuse de traficant, acesta vine cu altă informaţie, cu o comparaţie: ei şi ce? Te duci în Moldova? Cine te aşteaptă, un tată alcoolic, de exemplu? Eu aici ţi-am cumpărat haine, te simţi mai bine, condiţiile de trai sunt mai bune. Toţi lucrează şi întorc datoria, dar în schimb eu am grijă de tine. E o iluzie de siguranţă. acest moment face mai grea autoidentificarea persoanelor.”
Europa Liberă: În ce măsură puteţi reacţiona în cazul în care primiţi o plângere din partea unei victime şi cât de deschise sunt autorităţile în a rezolva aceste cazuri?
Victoria Dochiţcu: „Reacţionăm prompt. Avem cazuri când persoana ne scrie sau ne telefonează chiar fiind în locul exploatării. Linia noastră telefonică permite recepţionarea a trei apeluri concomitent. Doar un exemplu: persoana a telefonat din locul exploatării, a avut posibilitatea. Ea a sunat repede, nu putea vorbi, i-am sugerat să intre în internet ca să nu pară suspectă pentru că la telefon poate fi auzită intonaţia. Ea ne scria. Consultantul o dirija, să identifice unde se află. Alt consultant deja telefona partenerilor noştri de peste hotare şi transmitea toate aceste date. Oficial s-a făcut scrisoare şi s-a solicitat ajutor în momentul dat şi astfel, din fericire, a fost salvat nu doar victima care ne-a contactat, dar şi un grup de tinere din ţări CSI.”
Europa Liberă: Dna Dochiţcu, din cîte văd pe parcursul acestor ani aţi primit zeci de mii de apeluri din partea pesoanelor care se interesau să plece peste hotare. Ce ar trebui să facă, în primul rând, moldovenii care pleacă peste hotare, că măsuri trebuie să ia astfel încât să nu devină victime ale traficului de fiinţe umane?
Victoria Dochiţcu: „Sigur că noi îi îndemnăm să ne telefoneze la Linia Fierbinte. Îi pare ceva suspect, vede că persoana care îi propune de lucru peste hotare se grăbeşte sau nu i se oferă toată informaţia despre plecare, nu putem să ne lăsăm în nădejdea doar a unor oameni străini, că o să ne organizeze plecarea, persoanele care vor să plece peste hotare trebuie să se intereseze la orice etapă care este procedura, ce s-a făcut până acum, este contract de plecare la muncă. Persoana poate să ne sune nouă şi noi vedem pe loc dacă e o înşelare.
Vedem dacă există o ambasadă a ţării respective sau este acreditată în altă ţară, etc.; sunt momente subtile care permit să vezi dacă cineva are de gând să amegăească oamenii. De asemenea, le vom oferi nişte recomandări cum să verifice informaţia şi îi vom da nişte numere ale organizaţiilor abilitate în domeniul respectiv, unde poate să verifice dacă compania are licenţă, i s-a deschis viza la Ambasadă sau nu.
Sigur, să ne telefoneze la 0 800 77777, gratuit, şi ne spune absolut totul, ce are de gând, ce propuneri are şi noi în detaliu discutăm despre propunere, cum a găsit-o, ce scrie, dacă i se oferă un contract într-o limbă străină, pe care nu o cunoaşte, să nu o semneze, nişte momente care se discută în consiliere absolut în detaliu cu cel care doreşte să plece peste hotare.”
