Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), a declarat în legislativul de la Chișinău că Republica Moldova este un exemplu de schimbare. Demnitarul european a afirmat că susţine iniţiativa de revizuire a Constituţiei prin modificarea articolului 78, referitor la alegerea preşedintelui, şi că experiența Consiliului Europei stă la dispoziţia Moldovei. Mignon s-a referit şi la conflictul transnistrean, spunînd că pentru soluţionarea acestuia este nevoie de un dialog constructiv. Valentina Ursu l-a intrebat pe analistul Bogdan Țîrdea dacă APCE trebuie să continue sau nu monitorizarea Moldovei.
Europa Liberă: Guvernarea zice că Moldova ar trebui să treacă la o nouă etapă, postmonitorizare. E pregătită Moldova să treacă la o nouă etapă?
Bogdan Ţîrdea: „Am anumite rezerve la acest capitol, fiindcă, pe de o parte, noi nu respectăm, hai să spunem aşa, drepturile opoziţiei. Faptul cum este reprimat PCRM-ul, cum este presată opoziţia... Îmi apar aici mari dubii. Mai mult decât atât, la capitolul libertatea presei, daţi-mi voie să-mi exprim anumite rezerve, fiindcă mai multe asociaţii, şi Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociaţia pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor „Apollo”, mai ales, au sensibilizat opinia publică că avem monopoluri, avem carteluri mediatice în care 2-3 oligarhi, media magnaţi, controlează piaţa mediatică.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vorbiţi despre restanţele pe care Republica Moldova le-ar mai avea la capitolul democraţie, reforme.
Bogdan Ţîrdea: „Democraţie, reforma justiţiei, combaterea corupţiei, drepturile opoziţiei şi drepturile omului. Dar primele două: reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, au fost sensibilizate chiar de Ambasada Statelor Unite, de reprezentanţii Consiliului Europei. Deci sunt lucruri grave.”
Europa Liberă: Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a venit la Chişinău, şi în speranţa că ar putea să contribuie la instituirea unui dialog parlamentar între Chişinău şi Tiraspol, în eventualitatea soluţionării conflictului transnistrean.
Bogdan Ţîrdea: „Este o intenţie nobilă. Trebuie să analizăm însă foarte atent pe cât de sinceri sunt europenii, pe cât de sinceră e Federaţia Rusă şi, în general, partenerii, în procesul de negocieri. Fiindcă acuma, când a venit, domnul Barroso a dat de înţeles (cel puţin, eu aşa am înţeles) că integrarea europeană a Moldovei nu este conectată de soluţionarea conflictului transnistrean. Adică ne putem integra în UE, fără de Transnistria, ceea ce înseamnă indirect o recunoaştere a acestei entităţi politice. În plus, Transnistria îşi declară vectorul euroasiatic, noi vectorul – european. Ei introduc legislaţia rusă, noi – europeană. Ei paşapoarte ruseşti, noi – parţial româneşti. Ei drapelul cela sovietic, noi – acestălalt. Ei cer armament rusesc nou şi chiar oferă teritoriul lor pentru sistemul rusesc antiscut, gen Topoli sau alte rachete. Noi spunem că suntem neutri, dar colaborăm cu NATO, apropo. Deci nu văd nici pe o filieră să existe puncte de tangenţă.”
Europa Liberă: Şi atunci vă întreb pe cât de binevenită ar fi acum implicarea Legislativului în rezolvarea conflictului transnistrean, aşa cum cere şi oficialul european?
Bogdan Ţîrdea: „Mie îmi pare că există agende duble şi la noi, şi în Tiraspol, şi în Moscova, şi în UE. Dar este benefică din ce considerent? Să nu facem mai rău, să nu destabilizăm situaţia.”
Europa Liberă: Ce poate face astăzi Parlamentul în pentru a se găsi o soluţie la criza transnistreană?
Europa Liberă: Toate aceste lucruri de care vorbiţi sunt acceptate de către Tiraspol? Pentru că, din moment ce preşedintele APCE a venit în vizită în Republica Moldova şi s-a deplasat la Tiraspol, liderul de acolo, Evgheni Şevciuk era în vizită la Moscova.
Bogdan Ţîrdea: „Tiraspolul astfel ne arată că şi-a ales calea spre consolidarea suveranităţii, independenţei. Şi nu este gata acuma să discute la modul serios integrarea în spaţiul politic moldovenesc. Poate la nivel de confederaţie ar mai sta pe gânduri. Dar o confederaţie în care ei ar fi practic independenţi. Deja modelul federativ nu este îmbrăţişat de majoritatea elitei transnistrene. Iată acest motiv desigur că ne creează impedimente. Ba chiar mai mult, noi, dacă oferim model federativ sau confederativ, automat apare problema Găgăuziei care, la fel, vrea să-şi ridice statutul la nivel de subiect al federaţiei. Şi nu la nivel de subiect al autonomiei.”
Europa Liberă: Şi tot domnul Jean Claude Mignon a recomandat Republicii Moldova, Parlamentului să modifice Constituţia. Şi a spus că Parlamentul de la Chişinău va fi susţinut şi de către Comisia de la Veneţia. Din moment ce deputaţii sunt sfătuiţi să modifice, cel puţin, articolul 78 din Constituţie, credeţi că legiuitorii vor putea să facă acest lucru, dacă raportul de forţe în Parlament totuşi s-a modificat?
Bogdan Ţîrdea: „S-a modificat, dar ei încă nu au 68 de mandate necesare şi au probleme. Dacă ei se vor axa doar pe articolul 78, desigur ar putea exista o mică speranţă că ar putea modifica Constituţia în Legislativ. Există problema modalităţii de alegere a preşedintelui, adică ce formă de organizare a statului noi ne asumăm. Pe de o parte, PLDM-ul, care îl are pe Filat, ar vrea republică prezidenţială. Eu personal îmbrăţişez acest model, văzând ce se întâmplă, ce haos e în Moldova astăzi. Pe de altă parte, liberalii şi PD-ul îmbrăţişează modelul parlamentar.”
Europa Liberă: Deşi PD-ul a zis că ar putea să accepte şi varianta unui regim prezidenţial.
Bogdan Ţîrdea: „Ar putea. Dar cu o singură condiţie, în viziunea mea, ei nu au spus-o în mod expres: introducem sistemul electoral majoritar sau uninominal, cum îi spunem noi, pe circumscripţii electorale, unde PD-ul ar avea avantajul anumitor personalităţi pe care ei le controlează sau le pot promova în teritorii. Şi iată aici apare o colizie, ciocniri, scindări pe interiorul actualei Alianţe de guvernare. Ei nu găsesc consensul. Deja 3 ani de zile au trecut. Poate eu nu înţeleg ceva: care este soluţia formei de guvernare pe care ne-o propune nouă astăzi Alianţa?”
Europa Liberă: Deci această sugestie a preşedintelui APCE ar putea să fie auzită?
Bogdan Ţîrdea: „Ea trebuie să fie auzită, fiindcă, în caz contrar, sunt problemele lor, ale Alianţei de guvernare care foarte multe recomandări ale APCE-ului, ale Consiliului Europei le trec pe deasupra. Lor le spun: combateţi corupţia. Noi vedem: corupţia creşte. Le spun: reformaţi justiţia. Ei ridică, majorează salariile la judecători. Iată aceasta se numeşte reformă. Fraţilor, nu e serios. Unde este reforma în justiţie? Nimic nu se face. Adoptăm legi, dar nu le implementăm, exact cum făcea PCRM-ul.”
Europa Liberă: În concluzie, părerea dumneavoastră, Republica Moldova rămâne sau nu sub monitorizarea APCE?
Bogdan Ţîrdea: „Ar trebui să rămână sub monitorizarea APCE. Mie îmi pare că va rămâne, până la urmă.”
Europa Liberă: Până când?
Bogdan Ţîrdea: „Cel puţin, încă un ciclu electoral ar trebui să fie, adică până prin 2018. Sincer vorbesc, da, noi sîntem campioni în Parteneriatul Estic. Dar suntem prea departe de rigorile unei democraţii chiar minimale.”
