Majoritatea parlamentară a aprobat în prima lectură un proiect cheie pentru reformarea poliției din Moldova

Polițiștii conduși de un inspector general ar urma să se ocupe de ordinea publică, prevenirea și descoperirea crimelor. Ministerul - unde vor rămâne doar birocrați - va elabora și coordona direcțiile generale de activitate, dar nu se va ocupa de dosare. Dacă va reuși, această reformă ar mai trebui să curețe rândurile poliției de corupți și să pună poliția la adăpost de politică. Dar calea reformei este presărată cu tot felul de necunoscute. Relatează Liliana Barbăroșie.

Prima necunoscută este dacă prin această reformă poliţia va fi scoasă definitiv de sub presiune politică. În condiţiile în care numirea şi destituirea şefului departamentului de poliţie se va face ca şi până acum de guvern, la propunerea ministrului de interne, deputatul neafiliat Vadim Mişin se declară convins că şi presiunile se vor menţine:

„Dacă vreţi să ne asiguraţi că poliţia nu va fi supusă presiunilor politice, asta, iertaţi-mi sinceritatea, este un vis al dumneavoastră de neîmplinit. Asemenea asigurări am auzit de la fiecare ministru care a existat din 1991 încoace şi nimic nu s-a schimbat şi nimic nu se va schimba,” a declarat Vadim Mişin criticând legea de la tribuna Parlamentului.

Un alt critic al reformei, deputatul neafiliat Mihai Godea, spune că doar cu aceste transformări, „pe jumătate” aşa cum afirmă deputatul, lucrurile în poliţie nu devin mai bune:

„Nu este un proiect european şi nu are la baza principii europeneşti a activităţii acestei instituţii. Nu s-a reuşit nici depolitizarea acestei instituţii, MAI rămâne în continuare MAI şi nu Minister al administrării afacerilor interne, care să poată absorbi şi alte domenii ale afacerilor interne cum ar fi starea civilă, tehnologii informaţionale. Deci, desovietizarea nu s-a reuşit, demilitarizarea nu s-a reuşit, pentru că gradele militare au rămas şi nu au fost promovate nişte grade civilecum sunt în România sau alte ţări. Dacă ne-am dorit un serviciu demilitarizat, trebuia să-l facem.”

Dar cea mai mare necunoscută este cum vor reacţiona poliţiştii. În ultimii trei ani, de când la cârma MAI-ului s-au schimbat trei miniştri, rândurile angajaţilor acestei structuri s-au împuţinat cu câteva sute de poliţişti, unii dintre care s-au pensionat înainte ca să rămână fără anumite facilităţi, iar alţii - picând testele de atestare la care au fost supuşi. Acum, o bună parte din angajaţii MAI vor rămâne şi fără epoleţi, iar deputatul Vadim Mişin spune că ar vota schimbarea doar dacă legea le-ar oferi în schimb privilegii sociale pe măsură să le compenseze pierdere:

„În această lege scrie că autorităţile trebuie să aibă grijă de poliţişti. Este ca şi cum ai spune: trăiască 1 mai. Trebuie de adăugat neapărat în ea o componentă socială foarte solidă. Astfel ca omul care merge astăzi în poliţie să ştie foarte exact ce va avea el la pensie după o slujbă conştiincioasă. Ca în toate ţările unde poliţiştii, chiar dacă nu au salariu prea mare, ei ştiu că la pensie vor avea o duzină de facilităţi. Unde ei beneficiază de locuinţe din partea statului şi altele. Eu nu zic să le dăm ceva peste puteri, dar să analizăm măcar cu ce poate face statul atractivă această meserie.”

Iată însă cum a răspuns ministrul Dorin Recean la unele din aceste poziţii critice:

„În această lege se spune foarte clar că îi vor asigura cu locuinţe pe poliţişti, în limita posibilităţilor. Deja examinăm o serie de parteneriate public-privat ca să construim locuinţe. Dacă mă întrebaţi pe mine dacă salariu poliţistului corespunde riscului funcţiei, eu am zic că nu. Dar trebuie să reieşim din realităţi.”

Într-adevăr, legea propusă de ministrul Recean păstrează în mare parte după poliţişti privilegiile care au existat până acum, numai că aşa cum afirmă criticii ei aceste facilităţi sunt prea neînsemnate ca să facă dintr-o meserie atât de necesară statului şi una atractivă.