Uniunea Europeană a ajuns astăzi la o înțelegere crucială pentru viitorul zonei euro, convenind principiile uniunii bancare. Detestată de eurosceptici, această structură ar urma să vegheze la sănătătea finanțelor din țările zonei euro și din cele care vo dori să se alăture, deși nu folosesc moneda comună. Înțelegerea miniștrilor de finanțe din zona euro a venit cu câteva ore înaintea începerii astăzi la Bruxelles a unui nou summit european. Relatează Dan Alexe.
Liderii celor 27 de țări ale Uniunii Europene vor decide, în acest summit de iarnă, care se ține astăzi și mâine la Bruxelles, cadrul politic în care va funcționa viitoarea uniune bancară. Este vorba de crearea unei autorități bancare menite să supravegheze activitatea celor 6000 de bănci europene. Acest mecanism transnațional, care ar trebui să funcționeze în zona euro, a fost deja botezat „jandarmul băncilor”.
Miniștrii însărcinați cu finanțele și economia puseseră la punct detaliile unui compromis, în ajunul summitului, compromis care satisface Parisul si Berlinul, nu însă și țările din afara zonei euro. Germania, simtindu-se izolată printre țările din euro, nu s-a opus înțelegerii finale, opunând însă în continuare multe rezerve.
Conform comprimisului tehnic, care e discutat astăzi și mâine de către liderii UE, competențele viitoarei autorități bancare ar fi limitate la controlul asupra băncilor europene, din zona euro, de mari dimensiuni, cu un capital de peste 30 de miliarde de euro, viitoarei autorități permițându-i-se insa sa se intereseze si de operațiunile oricărei alte bănci europene, chiar de mici dimensiuni, de la caz la caz.
Berlinul a dorit această clauză prin care viitoarea autoritate nu se va ocupa decât de băncile mari, întrucăt guvernul Merkel nu vrea ca bancile regionale germane sa cada sub autoritatea jandarmului financiar. Britanicii si suedezii s-au anunțat însă deja a fi împotrivă. Anglia e prima piața financiară a Europei, nu face parte din zona euro, și nu dorește ca băncile din zona euro să fie prea reglementate, întrucât aceasta ar avea o incidență directă și asupra piețelor financiare britanice.
Tot așa, nu este încă limpede care va fi relația dintre viitorul organism de supraveghere a băncilor si Banca Centrală Europeană și rămân de definit modalitatile prin care ar putea fi împiedicat un potențial conflict de interese generat de impletirea dintre autoritatea monetară si cea însărcinată cu supravegherea.
Germania mai cere și ca întregul mecanism sa nu intre in vigoare decât peste un an, altfel zis după alegerile generale care vor avea loc in Germania in toamna anului viitor.
