Linkuri accesibilitate

O discuție cu Loretta Handrabura despre extinderea reformei învățămîntului și autonomia universitară.

De la începutul anului viitor intră în vigoare noua lege a autonomiei universitare care însă, explică ministrul adjunct al educaţiei, Loreta Handrabura, nu înseamnă că profesorii nu vor mai fi bugetari. Dar cum universităţile se vor bucura şi de un grad însemnat de autonomie financiară, profesorii vor putea primi îndemnizaţii, peste salariul stabilit de stat, în funcţie de performanţa lor şi a universităţii la care predau. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Loreta Handraburu, adjunctă a ministrului educaţiei:

Loretta Handrabura, ministrul adjunct al învățămîntului în studioul Europei Libere la Chișinău

Loretta Handrabura, ministrul adjunct al învățămîntului în studioul Europei Libere la Chișinău

Loretta Handrabura: „Prin această reformă vom merge spre o eficienţă a managementului universitar, conferindu-i responsabilităţii publice a universităţilor greutatea pe care dânşii şi-o doresc de mult timp şi noi le-o oferim şi prin această reformă.

Fiindcă elemente din autonomia universitară extinsă noi implementăm demult la trei capitole: componenta didactică, componenta ştiinţifică şi componenta resurselor umane. Rămânea nesoluţionată reforma cu autonomia financiară, care este una complexă.

Am elaborat mecanismul. Vom avea o perioadă tranzitorie de doi ani de zile în care vom simula, vom calcula costul per student, după coeficienţi concreţi pe domenii profesionale şi pe specialităţi. Începând cu 2013, universităţile vor avea un cont bancar. Transferul se va face de la Ministerul Educaţiei a sumei pentru numărul de studenţi care fac studiile prin comanda de stat. Şi rectorii vor gestiona sumele pe care le vor avea din partea statului, precum şi suma pe care o au din contul mijloacelor speciale.

Un alt moment important aici, aş mai adăuga, transferul se va face pe un singur articol de cheltuieli şi nu pe multitudinea de articole de cheltuieli: bursă, salarii, infrastructură, cum se făcea pe moment. Şi se va mai continua doar calculul tradiţional al costului per student, în baza unei medii dintre costul cel mai mic şi costul cel mai mare.”

Europa Liberă: Dar cum se va întâmpla? Acum rectorii vor înmatricula atâţia tineri câţi vor dori şi nu vor mai fi motivaţi eventual, dacă aceştia nu au reuşit la învăţătură, să-i exmatriculeze?

Loretta Handrabura: „Exmatricularea trebuie să fie un proces continuu. Să rămână cei care fac dovadă de performanţă, fac dovadă că pot achiziţiona noi competenţe profesionale, pentru specialitatea pe care urmează să o profeseze, intrând în câmpul muncii.”

Europa Liberă: Dar instituţiile vor avea nevoie de bani?

Loretta Handrabura: „Comanda de stat va rămâne. Statul, prin analiza, prognoza pieţei, este obligat să solicite, să cumpere acest serviciu de la universităţi, plătind exact pentru numărul de specialişti de care avem nevoie în sectoarele reale ale economiei, de exemplu, pentru 2013.”

Europa Liberă: Şi vă întrebam ce impact ar putea să aibă această libertate, această autonomie pentru educaţia aflată, unii spun, într-o criză acută de calitate?

Loretta Handrabura: „Dimensiunea calităţii se susţine nu doar prin fluxuri de bani, fie că vin de la stat, fie că vin din proiecte. Dar şi printr-un angajament instituţional pe care şi-l pune ca prioritate universitatea. E vorba de 16 universităţi care intră în această reformă a autonomiei financiare. Soldul pe care îl aveau universităţile în mijloacele speciale, începând cu 1 ianuarie, va fi transferat pe contul lor bancar. Sumele sunt suficient de mari, ca să fie gestionate pentru îmbunătăţirea calităţii infrastructurii şi a procesului instructiv-educativ. Unele instituţii au 12 milioane, altele au 6 milioane.

Prin urmare, va depinde de decizia senatului care va prioritiza cum vor fi gestionaţi aceşti bani. Desigur şi recomandarea noastră, şi conform Cartei Universitare, este de a contribui, în primul rând, prin veniturile pe care le va avea universitatea, la dezvoltarea instituţională pe mai multe paliere şi ulterior pentru majorarea salariilor.

Alt avantaj: universităţile vor fi divizate în 3 categorii, în funcţie de numărul de studenţi şi respectiv de infrastructură. Este un management mult mai complex să gestionezi o universitate cu 10.000 de studenţi, cu 12 blocuri, cu 14 cămine şi alta e să ai o universitate cu 300 de studenţi, cu un bloc şi cu un cămin. Respectiv top managementul trebuie plătit conform complexităţii efortului şi lucrului depus. Ulterior dânşii vor fi în măsură ca acest supliment, care va fi la salariul rectorilor, pe moment toţi au acelaşi salariu, 4.000 de lei, suplimentul să fie în funcţie de acest indicator. Respectiv şi cadrelor didactice să li se dea un supliment, pornind de la acest indicator.”

Europa Liberă: Mulţi dintre profesori deplâng faptul că nu mai sunt angajaţi bugetari.

Loretta Handrabura: „Ei rămân bugetari. Acesta va fi statutul juridic al universităţii, instituţii publice, nonprofit. Rămân instituţii ale cărui fondator este guvernul. Cadrele didactice vor avea salariul prevăzut ca persoane plătite de la buget. Deci conferenţiarul, dacă are, conform şi hotărârii de guvern cu privire la salarizarea cadrelor didactice, are prevăzut 2700 lei, 2700 lei acest salariu rămâne.

Dacă se va decide prin hotărâre de guvern majorarea salariilor cadrelor didactice, ei cad sub incidenţă. Adiţional vor avea suplimente pe care le vor decide prin reprezentanţii din cadrul senatului. Să înţeleagă toată lumea, când se produce o reformă, statul prima grijă pe care trebuie să o poarte, e salariile să nu meargă în jos. Dimpotrivă, nu doar să se menţină, dar să se găsească soluţii pentru a veni cu noi motivaţii, suplimente, prime adiţionale prin care încurajăm calitatea corpului profesoral.”

Europa Liberă: Doamnă Handrabura, eu m-am uitat pe Legea bugetului pentru anul viitor. Şi totuşi văd că învăţământul superior va primi în 2013 600 milioane de lei. Unde merg aceşti bani?

Loretta Handrabura: „Noi avem o creştere în acest an cu 117 milioane 411 mii de lei în educaţie. În învăţământul superior într-adevăr, pentru noi, că noi gestionăm doar o parte din universităţi, este în jur de 400 de milioane, plus celelalte instituţii, în jur de 600 de milioane. În primul rând, sunt banii prevăzuţi pentru burse şi salarii. Şi cota parte deja pentru investiţiile capitale sau reparaţia, întreţinerea infrastructurii.”

Europa Liberă: Dar transparenţa va fi alta acum?

Loretta Handrabura: „Monitorizarea şi transparenţa va fi una şi mai extinsă. După doi ani de zile, cât este perioada tranzitorie, universităţile vor fi obligate, pe lângă structurile pe care le au astăzi, care decid şi monitorizează calitatea procesului instructiv-educativ şi financiar, vor mai avea două structuri noi.

Ele deja sunt prevăzute în Codul Educaţiei: Consiliul de dezvoltare strategică a instituţiei, un consiliu format din persoane din afara instituţiei, economişti, jurişti, reprezentanţi ai sectorului la care rectorul va veni şi va face raportul financiar, împreună vor decide dezvoltarea instituţiei pe cel puţin 5 ani înainte şi, în funcţie de dezvoltarea instituţiei, ce facultăţi, ce specialităţi, ce calitate este, se vor investi şi banii pe obiectivele prioritare. Deci este o structură care va monitoriza, va decide dezvoltarea şi cheltuirea banului public, dar şi a veniturilor adiţionale pe care le va avea universitatea.

Cea de-a doua structură va fi un Consiliu de etică, care va avea ca misiune desigur că şi dreptul să propună guvernului să revoce rectorul, în situaţia în care acesta nu face dovada competenţei manageriale pe care trebuie deja să o aibă în situaţia, când administrează şi are libertatea, mă rog, reglementată prin lege, a gestionării banilor publici.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG