Mai multe publicaţii de la Chişinău susţin că prezenţa la vot a cetăţenilor României cu reşedinţă în Republica Moldova în alegerile pentru Parlamentul de la Bucureşti a fost „considerabilă” şi că - aşa cum menţiona un jurnalist - cetăţenii Republicii Moldova cu cetăţenie română au demonstrat că sunt cetăţeni, nu doar posesori de paşapoarte!”
„Dacă ar fi fost deschise mai multe secţii de vot în municipiul Chişinău, numărul basarabenilor care ar fi votat ar fi fost cu mult mai mare”, - observă pe de altă parte „Jurnal de Chişinău”. „În total, puţin peste 13750 de basarabeni şi-au făcut duminică datoria de cetăţeni români. Iar 78% din voturi le-a acumulat Eugen Tomac, candidatul ARD pentru Camera Deputaţilor în colegiul care cuprinde şi Republica Moldova”, se precizează în articol.
Editorialistul Petru Bogatu scrie în „Jurnal de Chişinău” că „în sfârşit, americanii au spus lucrurilor pe nume. Pretinsele uniuni vamale sau eurasiatice, avertizează secretarul de stat Hillary Clinton, sunt forme diferite ale aceluiaşi proiect revanşard rus de resovietizare a teritoriului defunctei URSS”. Potrivit dlui Bogatu, „cum linia frontului în războiul împotriva resovietizării trece, bineînţeles, şi prin Republica Moldova, niciun politician de la Chişinău nu va mai avea confortul de a balansa, după cum a făcut-o până acum, să stea cu fundul în două bărci deodată”.
„Adevărul” publică un interviu cu ministrul Justiţiei, Oleg Efrim. Întrebat între altele dacă pachetul anticorupţie, care presupune inclusiv confiscarea averilor ilicite, va putea trece de Parlament, dl Efrim s-a declarat „convins că iniţiativele respective sunt constituţionale şi, mai mult, absolut necesare”. „Vom face totul ca proiectele noastre să fie cât mai bune pentru a fi susţinute de Guvern şi Parlament. Am solicitat şi expertiza Consiliului Europei pentru ca toată lumea să se convingă că iniţiativele pe care le promovăm nu sunt inventate de moldoveni, ci sunt norme utilizate pe larg în UE”, a precizat ministrul.
În editorialul său din „Adevărul”, consacrat PLDM ajuns la aniversarea a cincea, Igor Caşu scrie între altele că „situaţia de astăzi a Moldovei, în relaţii foarte bune cu România, UE şi SUA, dar nici foarte rele cu Rusia, este fără îndoială meritul în primul rând al PLDM şi a lui Filat personal. Cu toate acestea, PLDM se confruntă pe moment cu o criză care, dacă nu va fi luată în serios, va avea consecinţe nefaste nu numai asupra formaţiunii, dar şi a Republicii Moldova în ansamblu”, apreciază dl Caşu. Problemele cu care se confruntă astăzi acest partid în opinia sa ţin de imaginea sa şifonată, legată de corupţie, gestionarea „dosarului 7 aprilie 2009“, dar şi de acceptarea aderenţilor, adeseori lipsită de discernământ, inclusiv de la comunişti…
Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, a declarat într-un interviu pentru „Timpul” că Fiscul a „demarat un şir de acţiuni de combatere a evaziunii fiscale, însă acestea au trezit o nemulţumire în masă a politicienilor, pentru că mediul de afaceri are tangenţe cu mediul politic. Rugat să concretizeze şi să exemplifice, dl Vicol a spus: „cazul Draexlmaier (companie germană cu care Fiscul a avut un incident ), la prima vedere, este o problemă care vizează capacitatea de administrare a Serviciului Fiscal, dar în realitate nu este adevărat. Serviciul Fiscal nu şi-a depăşit atribuţiile sub nicio formă. Situaţia este interpretată cu scopul de a induce în eroare societatea civilă, pentru că prin acţiunile demarate am constrâns la maximum schemele de spălare de bani şi ar fi o ruşine pentru politicieni să declare asta în public”. În Republica Moldova „toţi agenţii economici în proporţie de 80-90% utilizează serviciile firmelor fantomă”, a declarat dl Vicol pentru ziar.
