Ministerul Justiției a organizat astăzi o dezbatere publică despre un set proaspăt de propuneri legislative împotriva corupției. Între acestea – să se prevadă în Codul Penal confiscarea averii funcționarilor publici condamnați pentru înavuțire ilicită, dacă aceștia nu pot demonstra că au obținut averea legal. Propunerile n-au ajuns încă pe masa guvernului, dar au stârnit deja controverse. Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, de exemplu, a înțeles că ele îi vizează exclusiv pe judecători și le-a criticat pe motiv că ar încălca un principiu al Constituției despre caracterul licit al averii. Alla Ceapai relatează că dezbaterea publică de azi a fost menită să aducă mai multă claritate:
Respingând acuzele că ar atenta la normele constituţionale prin iniţiativele pe care le promovează, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a dat asigurări că s-a ghidat după practica internaţională. Iar pentru a zădărnici rezistenţa, ministrul Efrim a spus că a cerut Consiliului Europei o expertiză.
„Sunt ferm convins că lupta cu acest flagel nu mai poate fi purtată cu mănuşi albe. Încercând să rămânem gentilhomme
Una din propunerile Ministerului Justiţiei este confiscarea averii dobîndită ilegal de către acei funcţionari care sunt condamnaţi pentru crime de corupţie. Actualmente confiscarea forţată a averii este îngrădită de norma constituţională ce declară prezumptiv licite bunurile oricărei persoane.
Totodată, Ministerul Justiţiei are de gând să obţină răspundere penală pentru îmbogăţire ilicită, delict care actualmente nu este atestat în Codul Penal, însă se regăseşte în Convenţia ONU ratificată de Moldova. Puţine state care sunt parte acestei Convenţii aplică sancţiuni penale pentru îmbogăţirea ilicită, pentru că astfel şi-ar încălca normele constituţionale naţionale, constată mai mulţi experţi.
Expertul în politici publice a delegaţiei UE, Przemzslaw Musialkowski, optează pentru reforme hotărâte astfel încât Republica Moldova să aplice tragerea la răspundere penală
„În ţări precum Moldova unde nu există alternative, introducerea îmbogăţirii ilicite s-ar putea să joace un rol crucial. Pentru că se recunoaşte că stabilirea unei asemenea infracţiuni uneori este unica posibilitate de a trage la răspundere funcţionarii publici de nivel înalt sau demnitarii de stat care folosesc poziţia lor pentru a se îmbogăţi.”
Ministerul justiţiei mai pledează pentru dublarea amenzilor maxime pentru actele de corupție, până la 200 de mii de lei, și triplarea termenului de privare de dreptul de a exercita anumite funcții publice, până la 15 ani. Iar judecătorii, procurorii şi ofiţerii de urmărire penală ar urma să fie testaţi la detectorul de minciuni şi să accepte teste ale integrităţii.
La dezbaterea de azi au luat parte şi cei care acordă Moldovei sprijin financiar pentru reformelor anticorupţie şi
William Moser a spus că SUA vor continua să susţină eforturile Republicii Moldova în lupta cu corupţia, salutând faptul că deja a fost retrasă imunitatea judecătorilor cercetaţi pentru acte de corupţie.
Dirk Schuebel a reamintit că UE a oferit 60 de milioane de euro pentru reforma din justiţie şi că deja ar fi timpul ca această reformă să dea rezultate concrete.
