Fondul Monetar Internaţional şi-a exprimat într-un memoriu îngrijorarea în legătură cu situaţia în care se află în continuare Banca de Economii, unica bancă în care statul deţine pachetul de control. FMI a recomandat autorităţilor să ia măsurile necesare pentru a normaliza starea de lucruri la această instituţie bancară. Cum au reacţionat şi ce pot face autorităţile în acest sens? Ce poate fi mai rău şi cu ce efecte, dacă măsurile luate sau vor fi luate nu vor avea efect? Vom discuta în această dimineaţă cu jurnalistul de la ziarul „Adevărul” Ion Preaşcă.
Europa Liberă: Aşadar, îngrijorare din partea FMI privind degradarea continuă a situaţiei de la Banca de Economii şi recomandări insistente din partea acestuia pentru o redresare energică de către stat a stării de lucruri de la această unică bancă controlată de stat, cu un pachet de peste 56% din acţiuni. Întâi de toate şi Dvs. aţi urmărit cu atenţie toată tărăşenia de până acum : de ce această îngrijorare a FMI? Capital normativ? Credite neperformante? Performanţă? Profitabilitate?
Europa Liberă: Dar care este această situaţie pe care s-a şi bazat acest ultim memoriu al FMI?
Ion Preaşcă: „Îngrijorarea este că, deşi există în ultimele luni o mişcare spre bine, această mişcare este înceată, lentă şi există riscul, punctat şi de alţi economişti, că statul, acţionarul majoritar, ar putea să piardă instituţia bancară din cauza problemelor, greşelilor de management a acţionarului majoritar din ultimii patru-cinci ani.”
Europa Liberă: Înţeleg că capitalul normativ al acestei bănci a scăzut de 10 ori, se pare, aşa cum am văzut din nişte cifre, fiind vorba şi de nişte credite neperformante, nereturnate la timp destul de mari…
Ion Preaşcă: „Da, e vorba de circa un miliard de lei, bani pe care forte greu îi va fio băncii să-i recupereze, va dura ani de zile… S-au dat credite foarte multe, la stânga şi la dreapta unor persoane care ulterior au transferat banii prin zone off-shore şi, respectiv, îi greu să-i găseşti. Plus că s-au depus gajuri care costă foarte puţin. Este şi o întreprindere de stat care are de rambursat aproape 100 de milioane de lei la această bancă şi activele ei nu ştiu dacă acoperă o cincime din aceste datorii.”
Europa Liberă: Spuneţi că există îngrijorări că statul ar putea pierde banca. Dar pe de altă ni se sugerează că ar trebui să privatizăm instituţia. Ar exista o diferenţă între „a pierde” banca şi „a o vinde”, pe un preţ care să merite?
Ion Preaşcă: „Există suficiente date că s-ar putea bloca lucrurile. De exemplu, în situaţia actuală dacă nu se găsesc soluţii pentru a completa capitalul normativ total, ar fi nevoie de o emisiune suplimentară de capital. În această situaţie, ţinând cont că statul este acţionar majoritar, la procedura aceasta statul trebuie să participe cu bani. Banii respectiv trebuie să fie găsiţi de undeva din buget. Procedura ar urma să fie aprobată şi de Parlament, prin urmare vor fi probleme foarte mari ţinându-se cont de conjunctura politică.”
Europa Liberă: S-au tot făcut aprecieri că BEM ar fi acum prin scheme de neînţeles muritorilor de rând ieftinită artificial pentru a putea fi preluată apoi de cineva. Împărtăşiţi acest punct de vedere?
Ion Preaşcă: „E vorba despre anumite schimbări de acţionari la minoritari. Pachetul statului rămâne în continuare intact şi, respectiv, tot ce se întâmplă are loc la alt nivel. Acolo într-adevăr ar trebui să se intereseze Procuratura şi alte structuri care sunt obligate să afle ce se întâmplă. Pentru că au fost atâtea memorii, atâtea articole în presă, în care se menţiona că acest acţiuni au trecut de trei - patru ori prin diferite firme şi acum nu se ştie la cine o să ajungă.
Şi pachetele acestea au fost trecute cu ajutorul unor judecători, adică prin decizii în instanţă, prin ordonanţe, prin dispoziţii care pe urmă erau contestate, au loc şi acum procese, deci se foloseşte iarăşi justiţia şi există suficiente dovezi că de fapt toate acestea se fac cu încălcări ale legislaţiei…”
Europa Liberă: Dar pot fi aceste lucruri explicate altfel decât prin faptul că ar exista o intenţie bine regizată de ieftinire artificială a activelor?
Ion Preaşcă: „Tranzacţia să zicem de săptămâna trecută a fost clar pentru a se cumpăra pachetul la un preţ mai mic. E o practică care din păcate are loc la noi. Ţinând cont că la bursa noastră tranzacţiile sunt accidentale, nu există o bursă clasică, adică cel puţin la nivelul statelor din regiune, nemaivorbind de Occident. Şi dacă nu au loc tranzacţii, în orice clipă pot fi efectuate două-trei operaţiuni şi redus preţul. Respectiv, se poate cumpăra un pachet la un preţ convenit din timp de fapt.”
Europa Liberă: Până unde pot degenera lucrurile la BEM şi ce efecte proaste presupune această degradare până la un sfârşit logic?
Ion Preaşcă: „Eu sper şi cred că statul, actualul manager va rezolva problema. Adică cel puţin nu vor admite aşa ceva, pentru că nu e în interesul lor. Dar cred că pentru a preveni situaţia, ar trebui să se facă eforturi mai multe. Să fie investigate motivele care au adus la această situaţie. Am impresia că fosta conducere, care până la urmă tot acţionarul majoritar, statul, a pus-o, a dus o politică intenţionată de înrăutăţire a situaţiei băncii. Bine, putem admite că au existat şi ordine de sus. Pentru că acţionarul majoritar este guvernul şi, prin urmare, unele decizii sunt influenţate de cine reprezentă guvernul acolo şi cine dă ordine reprezentantului statului la BEM. Mai departe… există un plan, care, după cum înţeleg şi se observă, se realizează. Problema e că se realizează încet.”
Europa Liberă: Autorităţile nu par să se îngrijoreze la fel de mult ca şi FMI? Dimpotrivă, par să iradieze optimism sau, de la caz la caz, iritare faţă de ceea ce crede că ar fi atacuri artificiale de panică. De ce ar avea justificare calmul autorităţilor?
Ion Preaşcă: „Ele sunt interesate să păstreze calmul pentru că o situaţie de panică poate crea probleme nu doar Băncii de Economii, ci întregului sistem bancar. Plus la aceasta, există argumente că banca până la urmă este lichidă, adică nu şi-a pierdut încrederea deponenţilor. Bani are. Problema e de administrare şi de recuperare a celor bani daţi în trecut. Şi dacă se rezolvă acestea, cred că banca este viabilă. Cu atât mai mult că este cea mai extinsă. Este singura instituţie de stat şi nu cred că statul sau cei de guvernare vor să-şi taie o creangă de sub picioare. O eventuală situaţie de criză va avea efecte foarte mari şi asupra guvernării.”
Europa Liberă: Pentru FMI este şi sănătos să se îngrijoreze, pentru guvern probabil este sănătos să nu contribuie la prea multă panică în jurul băncii. De ce statul, pe de o parte, dar mai ales cetăţeanul pe de alta ar avea, dacă au, motive să se îngrijoreze?
Ion Preaşcă: „Nu cred că autorităţile nu sunt îngrijorate. E vorba despre o încetineală de adoptare a deciziilor. Cât despre oameni, cred că fiecare are de unde alege, sunt 14 bănci pe piaţa Moldovei, respectiv fiecare are posibilitatea să aleagă la cine duce banii, de la cine se împrumută. Adică, e o piaţă liberă, dar am impresia că în cazul Băncii de Economii există un grup de interese care vor să provoace o criză pentru preluarea acestei instituţii financiare. Şi acest grup are şi sprijin la nivel de anumite autorităţi, structuri din cadrul conducerii actuale.”
Europa Liberă: Sugeraţi că ar exista interese inclusiv în interiorul autorităţilor de preluare a acestei bănci prin menţinerea crizei?
Ion Preaşcă: „Da, există semne foarte clare şi aceasta poate avea efecte foarte grave asupra acestei instituţii.”
