Transparency International a publicat recent un studiu bazat pe constatarea că 2012 este pentru Republica Moldova un an ratat nu doar pentru verificarea averilor demnitarilor, ci şi a conflictelor de interese. Din 20 de instituţii publice monitorizate de această organizaţie, niciuna n-a raportat în acest an cel puţin un caz de conflict de interese. O situaţie cauzată şi de faptul că CNI-ul, Centrul Naţional Anticorupţie, rămâne nefuncţional. Vă prezentăm un interviu înregistrat în ajun cu experta Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice, dar şi corespondentă a postului nostru de radio. Cornelia urmează să plece la Bruxelles pentru o conferinţă cu o tematică familiară dacă nu chiar stringent actuală şi pentru Republica Moldova. Am întrebat-o pe colega noastră ce are de spus la acest for european.
Cornelia Cozonac: „Avem o lege din 2008, dar care de fapt nu este funcţională, pentru că până acum nu avem cazuri de conflict de interese
Doar câteva instituţii şi-au adoptat un regulament şi publică aceste declaraţii de interese, în mare parte însă aceste declaraţii nu sunt cunoscute. Ba mai mult chiar funcţionarii nu ştiu că ei sunt obligaţi să facă aceste declaraţii de interese şi drept urmare nu avem cazuri cercetate în organele de drept. Chiar şi cazurile care au ajuns în organele de drept sunt cercetate ca alte infracţiuni, şi nu cea legată de conflictul de interese.
Conform legislaţiei orice decizie luată în situaţie de conflict de interes trebuie să fie lovită de nulitate, adică anulată. Or, la noi nu se urmăresc aceste situaţii şi avem în foarte multe structuri de stat situaţii de acest gen. De exemplu, în primării de multe ori consilierii votează decizii aflându-se în situaţii de conflicte de interese, pentru firmele lor sau pentru firmele rudelor lor, şi din păcate aceste situaţii nu sunt nici urmărite, nici scoase în evidenţă. Şi din păcate nici cetăţenii nu le cunosc atât de bine ca să le semnaleze.”
Europa Liberă: Poate că ar fi cazul să le explicăm ascultătorilor ce prevede legea despre care vorbeai, acea lege din 2008, cine ar trebui să-şi declare şi ce fel de situaţii ar trebui să fie declarate, cum ar trebui să funcţioneze această lege?
Cornelia Cozonac: „Conflictul de interese de fapt nu este o faptă de corupţie, dar odată nedeclarat poate duce la o situaţie de corupţie. Asta ar însemna că fiecare funcţionar nu poate să ia o decizie dacă această deciziei ţine de interesele sale sau ale unor rude, sau de interesele de partid, să zicem. Şi în aceste situaţii, de exemplu atunci când se alocă nişte bani publici pentru anumite lucrări, sau când se fac contracte publice, se dau contracte publice unor agenţi economici, cei vizaţi sau cei care au anumite interese ar trebui să declare aceste interese.
Ca să nu se ajungă la aceste situaţii, legea prevede obligativitatea pentru fiecare funcţionar ca atunci când preia o funcţie publică, să-şi declare aceste interese. Bineînţeles că anumite situaţii pot apărea pe parcurs şi atunci când ele apar deja funcţionarii sunt obligaţi să declare aceste interese, legăturile cu anumite firme, cu anumite persoane, legăturile de partid.
În multe ţări funcţionarii, pentru a fi foarte corecţi, declară chiar şi interesele prietenilor lor, ca atunci când se ia o decizie să nu se facă nici o legătură cu persoana dată. La noi din păcate nu este situaţia asta şi avem situaţii multe de conflicte de interese, dar care până la urnă, ziceam şi mai înainte, nu ajung nici în atenţia organelor de drept.”
Europa Liberă: Poate că la mijloc ar fi calitatea legii, dacă ea nu reuşeşte să-i prindă din urmă pe cel ce se află în conflict de interese şi nu şi le declară. Funcţionarii, pentru faptul că nu-şi declară conflictele, pot fi sancţionaţi în condiţiile acestei legi?
Cornelia Cozonac: „Există anumite sancţiuni şi ele vor deveni mai severe odată cu funcţionarea Comisiei Naţionale de Integritate, pentru că ea va fi organul care va prelua funcţia de monitorizare a situaţiilor de conflicte de interese şi, respectiv, de penalizare sau de transmitere a materialelor în organele de drept. Şi unele situaţii vor cădea sub incidenţa infracţiunii de fals în declaraţii, iar, în funcţie de prejudiciu adus, deja vor interveni şi alte prevederi ale Codului Penal şi se va putea porni şi urmărirea penală pentru anumite situaţii în care s-au luat decizii cu vădit interes din partea unor persoane şi care au adus de fapt prejudicii bugetului public.
Noi avem situaţii, dar care din păcate nu au ajuns să fie cercetate sub aspectul conflictului de interese. Este cazul fostului ministru al tehnologiilor, Molojen, care încheiase diferite contracte cu firme ale soţiei, feciorilor, care au avut mai multe contracte din banii publici. Dosarul este acum pe rol, dar nu este cercetat sub aspectul conflictului de interese, ci sub aspect de abuz în serviciu. Nu ştiu din ce cauză organele de drept nu au cercetat cazul sub aspectul conflictului de interese, dar au fost multe cazuri în care, chiar dacă conflictul de interese era evident, ele nu au intrat în vizorul organelor de drept.
La nivel local sunt multe cazuri în care se iau decizii de distribuire a unor ajutoare umanitare, cum ar fi de exemplu grâu din rezerva de stat sau din ajutoare umanitare, care sunt date pe criterii de partid primăriilor care fac parte dintr-un anumit partid şi situaţia asta se întâmpla şi când era şi partidul comuniştilor la guvernare, şi acum există.
Şi organizaţiile neguvernamentale au semnalat anumite cazuri de distribuire a acestor ajutoare, inclusiv grâul, pe criterii de partid, adică primăriilor ai căror primari ar face parte din unele partide din alianţa de guvernământ. Se pare că legea nu funcţionează foarte bine la acest capitol şi teamă-mi-i că şi la anul, când Comisia Naţională de Integritate va trebui să cerceteze să monitorizeze cazurile de conflict de interese vom ajunge la situaţii de genul cum avem acum, că cei care au averi nedeclarate sau nu pot dovedi legalitatea lor, până la urmă nu ajung să fie pedepsiţi. Probabil că există mai multe carenţe în legislaţie care împiedică de fapt cercetarea şi penalizarea persoanelor, funcţionarilor care încalcă legea, şi legat de conflictul de interese.”
Europa Liberă: Despre una legată de sancţionarea am vorbit. Alta ar fi că deciziile funcţionarilor luate în situaţii de conflict de interese nu pot fi anulate în lumina legii, nu-i aşa?
Cornelia Cozonac: „Ele pot fi anulate şi legea are anumite prevederi în acest sens. Dar ele sunt vagi şi nu s-a ajuns în asemenea situaţii pentru că nu s-a încercat acest mecanism. Dar legea prevede lovirea de nulitate a hotărârilor care sunt luate în situaţii de conflict de interes. Şi la momentul actual cred că dacă se va dori, sau se doreşte, anumite situaţii pot fi cercetate.
Eu cred că nu există suficientă voinţă în organele de drept şi probabil nu sunt nici foarte multe cazuri semnalate, pentru că aceste cazuri de conflicte de interese mai întâi trebuie semnalate de către cineva pentru ca organele de drept să se apuce de cercetarea lor.
Voi vorbi despre toate aceste lucruri în cadrul unei conferinţe care va avea loc miercuri la Bruxelles, organizată de centrul Expert Forum din România cu susţinerea parlamentarei europene Monica Macovei. În cadrul conferinţei vor fi prezentate rezultatele unor studii făcute de experţi din Republica Moldova, România şi Croaţia referitor la funcţionarea legislaţiei privind conflictul de interese în ţările respective şi experţi deja europeni vor vorbi despre situaţia din Uniunea Europeană şi vor analiza cum stăm noi din punctul acesta de vedere.”
