Linkuri accesibilitate

Cele cinci păcate ale uninominalului românesc


Un sondaj IRES evidențiază că votul uninominal nu i-a responsabilizat mai mult nici pe aleși, nici pe alegători.


Au mai rămas 10 zile până la alegerile parlamentare din România de la 9 decembrie. Pentru a doua oară, alegerile au loc după un sistem uninominal. Pentru cetățenii români de peste hotare, inclusiv pentru cei din Republica Moldova, au fost create colegii uninominale speciale, iar unii candidați s-au mutat practic la Chișinău unde poartă campanii intense. La patru ani de la trecerea la sistemul uninominal, corespondenta noastră la București Sabina Fati estimează pe baza unor sondaje și studii că efectele au fost mai mult negative:

Sub 40% dintre alegatorii români isi cunosc senatorii si deputatii pe care i-au votat in 2008, desi a fost vorba despre alegeri uninominale. Adica votantii nu au votat o lista de partid, ci pe reprezentantii partidelor aflate in competitie.

1) Dezinteresul

Un sondaj facut de IRES, Institutul Romana pentru Evaluare si Strategie scoate la iveala ca votul uninominal nu i-a responsabilizat mai mult nici pe alesi, nici pe alegatori. Astfel doar 27% din alegatori cunosc activitatea deputatului lor si doar 20% pe cea a senatorului. Oricum majoritatea celor intrebati nu-si mai aduc aminte promisiunile facute de cei pe care i-au votat.

2) Deprofesionalizarea Parlamentului

Esecul sistemului uninominalului hibrid care va fi aplicat si la alegerile parlamentare care vor avea loc in România pe 9 decembrie se observa, insa, si dincolo de faptul ca intre alesi si alegatori nu s-au creat legaturi directe.

Ar fi vorba astfel despre o deprofesionalizare a Parlamentului, incepind din 2008, de cind functioneaza acest sistem in România, iar aceasta deprofesionalizare este foarte vizibila la nivelul comisiilor parlamentare, care lucreaza in cea mai mare parte cu deputati si seantori care nu au nici un fel de specializari. Este vorba mai ales despre comisiile economice, cele care avizeaza strategiile energetice ale tarii, dar si despre cele care se ocupa de invatamint, cercetare, inventica.

Practic trecerea brusca de la votul pe liste de partid la votul individual, a descentralizat in asemenea masura partidele, incit candidatii cei mai numerosi au fost recurtati in functie de potenta lor financiara, nu de evolutia lor in formatiunile respective sau de ideile pe care acestia le-ar fi avut despre dezvoltarea comunitatii din care proveneau sau despre modernizarea statului, in ultima instanta.

3) Parlamentul a devenit fluid si nepredictibil

Apoi, prin promovarea in Parlament in 2008 a acestor politicieni de ocazie, capabili sa-si finanteze propria campanie electorala sau sa contribuie la pusculita partidului cu taxa de rigoare, grupurile parlamentare au devenit mult mai fluide. Nou venitii in Parlament nu aveau prea multe legaturi de loialitate cu partidele care i-au promovat asa ca destul de multi au migrat de la o formatiune la alta, fara sa-si faca nici un fel de mustrari de constiinta, cu gandul ca oricum si la alegerile urmatoare va functiona aceeasi trambulina financiara. Asa se explica dealtfel si caderea guvernului Mihai Razvan Ungureanu in aprilie, desi teoretic vorbind, acesta avea o majoritate clara de partea sa. Numai ca liberalii si socialistii români au stiut cum sa-I convinga sau chiar sa-I cumpere la propiru pe cei dispusi sa tradeze din tabara PDL.

4) Nehotaritii sint in crestere

Pe de alta parte votul uninominal, asa cum a fost preluat in România, nu i-a determinat pe oameni sa fie mai preocupati de treburile cetatii sau sa-I ia in serios pe cei care candideaza astfel ca numarul celor nehotariti este in constinuare in crestere. Anul acesta potrivit ultimului sondaj de pe piata politica autohtona, nehotaritii sint mai numerosi decit cei care stiu cu cine vor sa voteze. Doar 37% spun ca stiu cu cine vor sa voteze, 39 la suta se declara nehotariti, 19% au o idee, dar precizeaza ca nu este definitiva.

5) Nomanzii

8%, adica 24 dintre parlamentari din mandatul 2004-2008 ce recandideaza la alegerile din 9 decembrie 2012 si-au schimbat colegiul în care candidaseră în 2008, de frica sa nu piarda accesul in Parlament, printre ei presedintele liberalilor români, Crin Antonescu, dar si presedintele PDL, Vasile Blaga.
XS
SM
MD
LG