Linkuri accesibilitate

„Sînt foarte mîndru de faptul că statul moldovean e unul dintre primele state românești”


Lucian Ștefănescu de vorbă cu Vlad Bolocan, jurnalist și manager de pub în București.



În timpul acestei veri, la microfonul Europei Libere au avut loc mai multe discuții legate de soarta moldovenilor plecați în exil. S-a vorbit despre motivele pentru care au ales să trăiască peste hotarele țării lor, dar și despre posibilele (eventuale) motive pentru care ar dori să revină acasă, în republica Moldova. Unul din acești moldoveni este Vlad Bolocan, jurnalist cu studii de specialitate la Universitatea de Stat din Chișinău, actualmente manager de pub, cum îi spune în englezește, sau de crîșmă, ca să folosim un termen neaoș românesc, deși provenit din limba slavilor așezați în negura vremurilor pe teritoriul numit azi România. Pub-ul, crîșma lui Vlad Bolocan din București este însă mai mult decît un loc unde bei bere și alte alcooluri. E și un spațiu cultural alternativ, unde au loc concerte, se joacă piese de teatru, se spune poezie, și un loc unde oameni care nu sînt de meserie DJ vin să pună muzici altor oameni într-o manifestare săptămînală numilă „Lend Us Your Ears”, ce vrea să spună „împrumută-ne urechile tale pentru că vrem să ascultăm ce asculți și tu”. Lucian Ștefănescu a stat de vorbă cu Vlad Bolocan despre Moldova și despre limba română.


Europa Liberă: La Chișinău există o dezbatere despre diaspora moldovenească, recent la Chișinău a avut loc un congres al diasporei moldovenești, oamenii de acolo au avut cîteva idei pe care le-au transmis coaliției de guvernămînt, coaliția de guvernămînt este foarte bine văzută acum în Occident, mai ales în Uniunea Europeană, Moldova e considerată povestea de succes a acestui spațiu fost sovietic. Întrebarea, pe care am pus-o și altora, este: ce v-ar atrage să vă întoarceți înapoi a acasă?

Vlad Bolocan:
O să răspund în a doua frază, în prima frază va trebui să fac o introducere. În momentul ăsta nimic. Și prima frază e că Moldova nu este un stat. În felul cum arată în prezent, Moldova nu este un stat, nu poate avea autonomie, nu se poate descurca de una singură. Este un teritoriu care a rezultat în urma unor scindări de alte state. Problema fundamentală a Moldovei nu este în coalițiile guvernamentale de succes, sau de mai puțin succes. Problema fundamentală a Moldovei este dă devină parte dintr-un stat. Probabil din România ar fi cel mai logic, am renunțat de mult la naționalisme gratuite. Cel mai mai logic ar fi să facă parte din România pentru că trei sferturi sînt români acolo, sau vorbitori de română, sînt aceleași tradiiții, aceeași istorie, multe lucruri care ne unesc. Și atunci, devenind parte dintr-un stat adevărat, probabil se vor schimba niște lucruri, și ar ave arost să ne întoarcem, sau să se întoarcă mulți basarabeni.

Europa Liberă: Există cel puțin un punct de vedere care vă contrazice, și îl citez aici pe istoricul Lucian Boia care, într-un interviu recent dat Europei Libere, spunea că Moldova este într-o situație fericită în care-și construiește o națiune.

Vlad Bologan:
Un mare mit, o mare înșelare de sine această afirmație. Privită de la București poate arată așa. Nu, nici pe departe, sună foarte frumos, dar nu are nici o legătură cu realitatea.

Europa Liberă: De ce spuneți asta?

Vlad Bologan:
Problema fundamentală e identitatea. Cine sînt moldovenii? Sînt 3 milioane jumătate de moldoveni acolo, sînt 8 milioane de moldoveni în dreapta Prutului. Cine sînt moldovenii din Republica Moldova. Moldovean e o naționalitate? Nu este.

Europa Liberă: Unii istorici din Chișinău susțin că limba moldovenească a fost vorbită de 600 și ceva de ani, pe când limba oficială numită română a apărut cîteva sute de ani mai tîrziu.

Vlad Bologan:
Sînt minoritari acești istorici și filologi. Academia de Științe de la Chișinău vorbește de limba română, catedrele toate sînt de limbă română, mama mea e profesoară de limbă română, așa a fost întotdeauna din 89-90 când s-a permis revenirea la acest termen, termenul de limbă română din 1848 încoace este termenul pe care am convenit cu toții să-l folosim; e convenție, da, acum 200 de ani nu exista termenul de limbă română. Dar am convenit să ne numim români, am convenit că moldovean, ardelean, dobrogean e un determinant geografic, nu unul național, și asta e toată povestea.

Europa Liberă: Mă aflu în situația ușor absurdă de a sta de vorbă cu ceea ce eu percep a fi un moldovean, dar care susține că nu e moldovean pentru că Moldova nu există.

Vlad Bolocan:
Sînt moldovean, dar sînt modovean din punct de vedere geografic. Și sînt foarte mîndru de faptul că statul moldovean e unul dintre primele state românești. E un adevăr istoric, e o istorie de secole. Într-adevăr niciodată nu s-a vorbit de limbă română în Moldova. E un termen convențional la care am căzut cu toții de acord, asta e tot, în prezent că lucrurile stau așa, și atunci folosim această terminologie. De fiecare dată cînd s-a folosit termenul de limbă moldovenească, în trecut sau în prezent, nu s-a subânțeles prin asta că este o altă limbă. E un alt cuvînt pentru aceeași limbă, atunci când a fost folosit.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG