Linkuri accesibilitate

După venirea la putere a USL la București, declarațiile anti-americane și anti-europene s-au întețit.




Parteneriatul dintre Statele Unite si România va deveni „o piatra de temelie a scutului european al NATO” a declarat miercuri ambasadorul american in Romania, Mark Gitenstein la ceremonia de aniversare a zece ani de la invitarea României in Alianta Nord Atlantica.

Din 2002 pina acum România si-a modernizat armata, si-a restructurat serviciile secrete, i-a dat la o parte pe specialistii vechiului regim, care mai lucrau in structurile speciale, si si-a schimbat net pozitiile de politica externa, mai ales dupa alegerile din 2004, cind Traian Băsescu a devenit presedinte si a lansat celebra axa București-Washington.

Șeful statului român a mizat in cele doua mandate de presedinte pe consolidatrea relatiilor cu Occidentul, pornind de la ipoteza ca modernizarea României nu poate avea loc decit odata cu integrarea sa deplina in comunitatea euro-atlantica. In spatele acestui angajament nescris au existat insa o serie de forte sistemice, care au incercat schimbarea directiei si boicotarea strategiei prezidentiale.

Suspendarea lui Traian Basescu in 2007, dupa ce a scos dosarele fostei securitati din arhiva Serviciului Român de Informatii si dupa primirea României in Uniunea Europeana a fost un prim semnal ca drumul dinspre Est spre Vest s-ar putea sa fie reversibil.

In 2009, cind au avut loc alegeri prezidentiale, candidatul stingii, Mircea Geoana, un pro-occidental convins, a fost trimis pe furis de consilierii lui la Moscova pentru tratative, dar lucrurile au iesit la iveala si au fost contabilizate in cele din urma impotriva lui, in vreme ce anul acesta odata cu venirea la putere a coalitiei de centru-stinga, declaratiile anti-americane si anti-europene s-au întețit.

Traian Basescu a semnat in toamna anului 2011 la Washington Parteneriatul Strategic pentru Secolul 21 si Acordul privind instalarea scutului antirachete balistice in sudul Romaniei, dar aceste documente pot fi oricind anulate de pozitiile egocentrice ale liberalilor si socialistilor aflati la putere in România. Cea de-a doua suspendare a presedintelui Traian Basescu, din aceasta vara, prin fortarea legilor si a limitelor constitutionale, le-a aratat odata in plus partenerilor români din NATO labilitatea institutiilor autohtone.

Dincolo de stratul vizibil al elitei politice exista un sistem greu de definit, dar care cuprinde fetele cunoscute si necunoscute ale celor care fac tacticile de functionare ale statului: sint functionari, politicieni, tehnicieni, oameni care au legaturi in vechile structuri, dar care sint acceptati si de cele noi si care transfera informatii spre patura noilor capitalisti. Cei care s-au dezvoltat pe baza relatiilor cu statul si care ar fi mai eficienti in afara standardelor si regulilor impuse de la Bruxelles. Acest sistem detesta tot ceea ce inseamna procuratura anticoruptie sau baze americane, fiindca in acest fel marja lor de miscare este din ce in ce mai mica si nesemnificativa.

Declaratiile premierului socialist Victor Ponta, care vorbea de sus cu Angela Merkel sau ale lui Crin Antonescu, liderul liberalilor care-l ironiza cu detasare pe ambasadorul american la Bucuresti arata ca Romania se distanteaza de partenerii ei vestici.

în acelasi timp au fost pastrate mereu aparentele, iar România s-a angajat alaturi de NATO inca de la inceput atit in Afganistan, cit si in Irak. Armata si serviciile secrete fiind bratele inarmate ale Aliantei Nord Atlantice la Marea Neagra. Exista operatiuni secrete pentru care structurile romanesti au fost medaliate de aliati, Romania are doua baze militare americane si potrivit sondajelor romanii ramin in continuare cei mai pro-americani din NATO si cu toate acestea elita tarii poate schimba oricind directia, daca nu o face cu brutalitate

România nu este ancorata ferm pe sinele Aliantei Nord Atlantice, desi a fost primita acum 10 ani la summit-ul de la Praga, dupa ce-si dovedise inclinatia pro-occidentala cu ocazia razboiului din Kosovo, cind pentru a pune capat conflictului, NATO a decis bombardarea podurilor de pe Dunăre și a obiectivelor militare. Cele 1000 de avioane ale aliatilor folosite in primavera anului 1999 operau de pe bazele italiene, dar NATO i-a cerut si României dreptul de survol al teritoriului românesc și posibilitatea de a alimenta aeronavele.

A fost inceputul drumului spre Vest, facilitat atunci de primul presedinte anticommunist al tarii, Emil Constantinescu si continuat in ultimii opt ani de Traian Basescu. Viitorul tarii in NATO nu este incert, dar pozitia României fata de Occident ar putea fi dilematica, dupa alegerile din 9 noiembrie, daca alianta de centru-stinga isi continua discursurile impotriva partenerilor euro-atlantici.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG